Deputații se grăbesc să voteze inființarea fondului mamut format din companiile profitabile ale statului, fără prea multe dezbateri și fără aviz din partea Eurostat

Comisiile din Camera Deputaților s-au grăbit marți să avizeze inițiativa legislativă privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), urmând ca miercuri să fie aprobată în plen. Chiar dacă este un proiect foarte important având în vedere că fondul va fi format din cele mai importante companii ale statului, nu au existat dezbateri ample asupra lui. Mai mult, este votat pe repede, înainte ca Eurostat să trimită un aviz esențial. Inițiativa legislativă a fost aprobată de Senat în luna aprilie, iar acum se află în camera decizională.

Dezbaterile asupra proiectului au fost necesare și în condițiile în care sunt multe aspecte care au rămas de lămurit. În primul rând, este necesară opinia ex-ante a Eurostat în legătură cu respectarea legislației europene. Este obligatoriu ca Eurostat să clasifice fondul suveran ca fiind o companie în afara sectorului administrației publice, pentru a nu avea impact pe deficit și datorie publică. În urma unor vizite a reprezentanților Eurostat, în perioada 6-8 februarie 2018, a reieșit că există prevederi din proiectul de lege care ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice.

Prezent în comisia pentru industrii din Camera Deputaților, Tiberiu Valentin Mavrodin, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, susține că au fost purtate mai multe discuții cu reprezentanții Eurostat și că „informal” sunt șanse 99,9% ca fondul să fie clasificat în afara bugetului.

Rămâne de văzut cu ce prevederi va trece inițiativa legislativă de Camera Deputaților. În forma sa inițială, proiectul prevedea ca fondul să fie format din 89 de societăți, cu un capital social de 9 miliarde lei. Printre cele 89 se aflau și societăți cu profit și multe pe pierdere. Însă în urma unor amendamente ale Guvernului, Senatul a aprobat formarea Fondului din pachete minoritare sau majoritare deținute de stat la 23 de societăți, nu 89 cum erau în proiectul inițial. De asemenea, a aprobat ca fondul să aibă un capital social de 1,85 miliarde de lei, format din aport în natură din pachete de acțiuni față de 9 miliarde lei cât este în proiectul inițial.

Însă, deputații vor să fie reintroduse pe lista mai multe dintre societățile care nu au fost aprobate de Senat.

În forma aprobată de Senat, pe listă se află companiile: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Conpet.

Strategia investițională a Fondului ar urma să fie aprobată de Guvern și ar urma să vizeze printre altele dezvoltarea infrastructurii și stimularea inovației. Indicatorii de performanță pe termen mediu și lung vor fi elaborați de Ministerul Finanțelor, iar evaluarea lor va fi făcută tot de Ministerul Finanțelor.

Inițiativa legislativă a fost semnată de aproape toți parlamentarii PSD și ALDE.

Citește și