Descoperirea unei gene responsabile cu imbatranirea deschide calea catre tineretea vesnica

Oamenii de stiinta britanici au descifrat secretele unei gene responsabile de imbatranirea organismului, imunitate si rezistenta la boli, in urma unui experiment realizat pe viermi de laborator. Gena, denumita DAF-16, se regaseste in organismul a numeroase specii de animale, dar si in organismul uman, precizeaza un studiu publicat in Public Library of Sciences, preluat deReuters. Cercetatorii spera ca noile descoperiri vor deschide calea catre dezvoltarea unor metode eficiente, care sa ajute la incetinirea procesului de imbatranire.

“Am vrut sa descifram modul in care procesul natural de imbatranire este guvernat de gene, si modul in care aceste gene influenteaza alte activitati ale organismului, precum imunitatea”, spune coordonatorul studiului, Robin May, de la Universitatea Birmingham.

La nivel mondial, populatia trece printr-un proces accelerat de imbatranire, situatie care reprezinta o provocare majora pentru sistemele sociale si medicale. Un studiu realizat de specialistii danezi la sfarsitul anului trecut a aratat ca jumatate din copiii nascuti in aceasta perioada, in statele dezvoltate, vor trai sa isi aniverseze centenarul.

In acest context, oamenii de stiinta se straduiesc sa creeze noi medicamente, cu ajutorul carora oamenii sa se poata mentine sanatosi cat mai mult timp. “Ceea ce am descoperit este ca rezistenta in fata bolilor si imbatranirea merg mana in mana”, a precizat May.

Echipa de cercetatori a comparat longevitatea, rezistenta la stres si imunitatea a patru specii de viermi. De asemenea, ei au analizat si modul in care prezenta genei DAF-16 se manifesta la fiecare din cele patru specii, si au constatat ca exista unele diferente. Ei au remarcat ca aceste diferente sunt direct asociate celor trei parametri urmariti. Astfel, cu cat in organism se regaseste o cantitate mai mare de astfel de gene, cu atat durata vietii, rezistenta in fata unor boli si imunitatea cresc.

May a explicat ca DAF-16 a fost activa in majoritatea celulelor din organism si a actionat intr-un mod asemanator unui grup de gene umane, denumit FOXO, despre care oamenii de stiinta cred ca joaca un rol important in procesul de imbatranire.

Citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro.