Detașările în UE: ce simplifică și ce înăspresc noile reguli de securitate socială
Companiile care detașează angajații în alte state membre UE trebuie să își adapteze procedurile potrivit noilor reguli europene de securitate socială care au intrat în vigoare pe 1 noiembrie și care își vor face resimțite efectele treptat pe parcursul următorilor doi ani până când se vor aplica integral.
Regulamentul (UE) 2026/2359, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 27 octombrie, revizuiește legislația europeană în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială. Obiectivul noilor prevederi este de a aduce regulile mai clare, mai echitabile și mai ușor de aplicat. Revizuirea acoperă cinci domenii principale: legislația aplicabilă lucrătorilor detașați și persoanelor care lucrează în două sau mai multe state membre, prestațiile de șomaj, prestațiile pentru îngrijire pe termen lung, accesul persoanelor inactive economic la prestații sociale și prestațiile familiale.
Pentru angajatori, cele mai importante schimbări privesc detașările internaționale, călătoriile de afaceri și obligațiile referitoare la documentul portabil A1. Noul regulament simplifică anumite proceduri administrative, dar introduce, în același timp, condiții mai stricte, controale consolidate și termene mai clare pentru stabilirea legislației de securitate socială aplicabile.
Condiții mai stricte pentru detașările transnaționale
Regula generală privind detașarea rămâne, în mare parte, neschimbată. Un angajat va putea continua să fie supus legislației de securitate socială din statul membru de origine pentru o perioadă de până la 24 de luni, cu condiția să nu fie trimis pentru a înlocui o altă persoană detașată.
Noul regulament aduce însă modificări importante în ceea ce privește două condiții aplicabile detașărilor. Aceste condiții nu sunt cu totul noi, reguli similare fiind deja aplicabile în prezent în cadrul normelor de implementare a legislației europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Noul regulament le modifică însă și le introduce direct în cadrul legislativ european, conferindu-le astfel o bază juridică mai clară.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol semnat de Bogdan Cârpă-veche, Director și Raluca Ivan, Manager
Articol susținut de PwC România