Dezbatere HotNews LIVE Cum ne pregătim pentru școala viitorului - de la digitalizare la adaptarea programei? „Aceste vremuri ne impun o adaptare continuă”

Pandemia ne-a pus față în față cu nevoia de noi instrumente în educație și ne-a provocat să ne imaginăm un viitor al educației în care digitalizarea, accesul la tehnologie sau conceptul de blended-learning nu vor mai reprezenta excepții sau soluții de avarie. De ce este nevoie pentru o tranziție către o altfel de școală? Ce nevoi vor avea elevii în viitor? Cum se poate adapta școala, de la predarea lecțiilor la susținerea examenelor? Am discutat pe aceste teme miercuri într-o dezbatere LIVE cu Tudor Oprea, subsecretar de stat în Ministerul Educației, Teodora Simion, directoarea școlii gimnaziale din Ciugud, Alba, prima școală complet digitalizată din mediul rural și Ana Elefterescu, manager de proiect Digitaliada, program de educație digitală ce încurajeaza folosirea la clasă a metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ.

Cele mai importante declarații:

Care sunt primele lucruri la care vă gândiți când vorbim de o scoală a viitorului:

Tudor Oprea:

Mi se pare că vorbim de tot ceea ce înseamnă digitalizare sistemului educațional. Ceea ce poate fi tradus pe de o parte eficientizare și transparentizare. Putem vorbi de a putea accesa mult mai facil resurse educaționale de acasă, de a folosi resurse educaționale la școală, de a avea acces pe telefon, laptop si de ale folosi complementar cu scoala tradițională.
Școala online nu va înlocui școala offline și nici nu este de dorit să se întâmple. Formele de blended learning vor fi complementare cu îvățământul tradițional.
Vorbim de o îmbunătățire a comunicațiilor dintre dascăli și elevi și dascăli și părinți.
Noi suntem în era digitală deja

Teodora Simion:

Dincolo de digitalizare mă gândeam la cuvântul „adaptare”. De voie, de nevoie această digitalizare s-a întâmplat în unele locuri mai repede și mai ușor cu ajutorul autorității publice locale. În alte locuri prin efortul deosebit al unor directori, comunități.
Această pandemie ne-a conștientizat că nu mai putem să nu lăsăm această competență cheie – digitalizarea – la final, să o bifăm formal, ci chiar trebuie formată. Este nevoie de la mic la mare să ne adaptăm la aceste vremuri pe care le trăim.
Școala viitorului o văd cu foarte mare deschidere către tot ce vine nou.
Ce acum doi-trei ani era realitate, astăzi vedem că e altceva.
Aceste vremuri ne impun o adaptare continuă la tot ceea ce vine spre noi. Școala trebuie să fie un promotor al învățării continue de aceea cuvântul cheie este adaptare.

Ana Elefterescu:

Ca Fundație, pentru noi ideea de școală a viitorului implică să ne asigurăm că toți elevii, indiferent de mediul din care provin, au acces la resurse educaționale de calitate.
Digitalizarea ajută foarte mult la accesibilizarea educației. Odată prin accesul la resurse, dar mai ales prin familiarizarea profesorilor, directorilor, parinților cu resursele.
Am reușit să construim o comunitate în care profesorii se sprijină reciproc, au devenit creatori de resurse digitale și se ajută și credem că acesta este impactul real al proiectului.

Care sunt măsurile pe care le ia ministerul Educației pe zona de digitalizare?

Tudor Oprea:

Nu vom putea să digitalizăm cu adevărat fără să ai avea resursele umane care știu să folosească aceste resurse. S-a vorbit despre faptul că profesorii nu sunt pentru acest lucru, dar nu este adevărat. Regula generală este că există foarte mare deschidere pentru folosirea resurselor digitale.
Adaptarea e cuvântul cheie.
Cu privire la ce s-a făcut în ultimul an, au fost inițiative atât la nivel de cunoștinte tehnice cât și proiecte punctuale pentru a suplimenta numărul de tablete.
A fost proiectul „școala de acasă”, prin care au fost achiziționate 250.000 de tablete pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal, cu precădere în mediile defavorizate. A existat și programul „educația în siguranță” prin care a fost prevăzută dotarea unităților de învățământ preuniversitar, care nu aveau asigurate din bugetul autorităților locale acele dispozitive electronice care sunt necesare susținerii activității didactice.
Un alt program este programul Euro 200 prin care anul trecut cel puțin erau 7.225 de elevi și studenți din familii defavorizate care au beneficiat de ajutor pentru achiziționarea de echipamente electronice care le permitea participarea la cursurile online.
A fost și portalul de informare educatiacontinua.edu.ro, care a fost un instrument online dedicat tuturor celor interesați de contextul educativ și sanitar în care s-a desfășurat activitatea în anul școlar și universitar 2020-2021.
A fost lansată și platforma digital.educred.ro, care a fost mai mult un spațiu pentru toate cadrele didactice care doreau să valorifice noile tehnologii, mai ales în momente de criză.
Pentru că vorbeam de formarea competențelor digitale, pentru dascăli există programul de master didactic, care are ca obiectiv îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar. Și mai era și programul PROF care constituie o intervenție mai integrată la nivelul sistemului național de educație prin care se urmărea formarea a 28.000 de profesori, care la rândul lor vor deveni promotori ai acestor skill-uri pe care, nu doar în domeniul IT, dar și în alte domenii care vor merge mai departe….
Ce măsuri ia Ministerul Educației pentru ca anul acesta școlar școala online să nu mai fie un „dezastru” ca anul trecut?
Adevărul este că școala online, care a fost de fapt forțată, nu doar în România, ci la nivel mondial, pentru că adevărul este acesta: nu cred că există vreo țară din lume care să fi fost pregătită să meargă de pe o zi pe alta în acest sistem, dar contextul sanitar ne-a forțat să ne adaptăm și noi pe parcurs.
Diferențele dintre începutul acestui an școlar și anul precedent sunt exact proiectele pe care le-am enumerat puțin mai devreme, multe dintre ele au fost deja implementate sau sunt în curs de implementare.
Anul trecut urmau să fie implementate sau abia începuse implementarea pentru acestea. Deci acolo unde vorbim de achiziții de tablete sau dotări de laboratoare stăm mult mai bine anul acesta decât stăteam la începutul anului trecut, acolo unde vorbim de formarea profesorilor prin programul PROF cât și prin master didactic s-au format mult mai mulți profesori, s-au creat mult mai multe resurse educaționale deschise, deci prin simplul fapt că a trecut un an întreg, timp în care sau derulat aceste proiecte, din acest punct de vedere stăm mai bine.
Desigur, nu este de dorit să mergem din nou către școala online, dar din nefericire, acest lucru este o posibilitate, nu acum, poate în viitorul apropiat. Sperăm că deloc sau în viitorul cât mai îndepărtat. Numai prin creșterea ratei de vaccinare vom putea să eliminăm complet această problemă.
Nu vă pot furniza o cifră exact câți dintre proiectul PROF au fost instruiți dar putem reveni.”

Cum s-a produs la dvs, dna Simion, adaptarea, cum au primit profesorii, ce feedback ați avut, cum s-a întâmplat?

Povestea noastră altfel a început în septembrie 2019, până atunci eram o școală din mediul rural de care nu știa prea multă lume.
Odată cu renovarea am făcut și trecerea. În martie 2020 aveam o platformă cu conturi făcute pentru profesori, aveam la activ două cursuri de utilizare a platformei, nu ne-a luat brusc trecerea în online.
Nu a fost ușor totuși pentru că am continuat să învățăm. Chiar înainte de martie 2020 am făcut un curs, apoi Martie-iunie 2020 a fost o perioadă în care toată lumea voia să învețe cât mai mult.
Feedbackul a fost la fel ca în alte școli: unii profesori au fost mai receptivi, unii au avut alt ritm. La fel cum este și într-o sală de clasă. De voie de nevoie, cu toții ne-am adaptat și am început să folosim toată tehnologia la clasă.
Cum se desfășoară orele la dvs acum, față în față?
Eu nu mai folosesc decât manuale digitale. Când vezi ce schimbări produce în interesul copiilor la clasă, vrei să faci mai mult astfel încât să îi implici mai mult.
Eu am un exemplu concret cu un elev de clasa a 8-a care stătea mereu în ultima bancă, care venea la tablă doar când il invitam eu, nu venea din proprie inițiativă niciodată. Când am început să folosim tabla smart și tehnologia la oră, pentru simplul fapt că nu mai scriam cu creta la tablă ci un pen interesant și puteam schimba culorile cum doream noi, a vrut și el să iasă la tablă. Și am avut deschidere pentru copii, care prind din zbor utilizarea oricărui gadget nou și am fost deschisă să îi las să experimenteze ei, am avut de multe ori eu de învățat e la ei. Când se întâmplă învățarea din ambele părți, copiii devin și mai interesați.
S-a văzut și în rezultatele la examene?
Le-am spus tuturor că ceea ce se întâmplă la noi în școală nu scoate caietul și pixul din peisajul nostru. Chiar dacă avem manuale digitale și copiii nu cară manuale în ghiozdan nu înseamnă că nu au caiete și continuăm să scriem.
Am avut si în anii dinainte rata de promovare de 100% la examenele naționale, dar până acum doi ani nu ne cunoștea lumea.
Este surprinzător când vezi un copil catalogat ca fiind „slăbuț” care a fsot foarte motivat de perioada online, despre care colegii lui îmi spuneau că oarecum l-au redescoperit, că era alt copil. Pentru că și-a găsit acea zonă în care se descurca foarte bine și a putut să își manifeste talentele și informațiile pe care le acumulase puțin mai repede decât colegii buni la materiile clasice matematică și română. Deci da, are un efect benefic și schimbările în bine se văd.

Dna Elefterescu, cum s-au adaptat profesorii în aceste școli?

Există o deschidere a profesorilor. Chiar și atunci când un profesor care nu e deschis la început, pe parcurs oamenii se dau pe brazdă.
Și noi a trebuit să ne adaptăm. Noi lucrăm încă din 2016 cu școlile. Am transformat platforma, o îmbunătățim cu noi resurse.
Avem 315 profesori formați din ianuarie până acum. Cei care sunt deja familiarizați cu digitalul s-au adaptat mult mai ușor. Credem că e foarte important să păstrăm în vedere că formarea profesorilor trebuie să continue și după și după pandemie să păstrăm în școală componenta digitală.
La digitaliada am ținut cont de feedback-ul profesorilor. Anul trecut și nevoia a fost mult mai mare și am transformat platforma într-un întreg learning management system gratuit.
Am format anul trecut peste 1.000 de profesori prin webinarii pentru a folosi plarforma.
Nu poate fi ceva stadardizat, trebuie să ne adaptăm nevoilor continuu.

Aplicațiile de testări se pot folosi și când școala se face fizic?

Aplicațiile erau oricum folosite în laboratoarele din Școlile Digitaliada.
În clasă ce aduce în plus e acea posibilitate a elevilor de a lucra împreună.
Aplicațiile în sine pot foi folosite atât la distanță cât și în clasă.

Tudor Oprea, când vom avea examene digitalizate?

Lucrăm la a putea avea evaluarea (corectarea lucrărilor – n.r.) la Evaluarea Națională făcută online anul viitor.
Există fonduri în PNRR pentru a crea o platformă în care se vor putea organiiza testele la nivel național online. Timeline-ul este mai lung fiind vorba de PNRR.
Sunt mai mulți pași de făcut. Realist vorbind, între 3 și 5 ani aș zice că se poate.

Cum stăm la capitolul conținut digital școlar? Mă refer la lecții puse platforma, la biblioteca școlară virtuală care aștepta o licitație, s-a întâmplat ceva?

„Edulib” este un proiect care este în stadiul de evaluare tehnică. Luna aceasta, dacă nu intervine altceva, precum contestații care au fos depuse și în trecut și au încetinit procesul. Dacă nu există contestații ar trebui să existe câștigător până la finalul lunii. Prin acest proiect vom avea 4000 de resurse deschise create și vom avea și profesori formați.

Sunt manuale digitale utilizate de profesori?

Sunt utilizate sporadic de profesori. Mai avem mult până să ajungem la nivelul la care toate clasele le vor folosi.

Despre adaptarea programelor școlare:

Teodora Simion:

Cred că această perioadă a venit să ne arate ce ar fi bine și ce ar fi important să predăm. Fiecare a avut alegeri de făcut. Puteai să îți predai programa cap coadă și să nu îți pese de ce aveai dincolo de ecran. Fără să te întrebi cu ce a rămas elevul după. Sau poți reflecta puțin ce conținut trebuie să predai sau care poate fi lăsat poate pe anul viitor. Eu asta am făcut. Am fost nevoită să selectez conținuturile pe care le predau pentru că nu am vrut doar să bifez, ci și ceea ce a rămas elevului la finalul orei.
Au fost momente și am un exemplu concret, la o clasă am rămas în urmă cu materia pentru că am ales să insist asupra unor conținuturi pe care am observat că elevii nu reușeau să le înțeleagă generațiile din anii anteriori.
Programa este biblia profesorului, acele conținuturi trebuie predate. Dar când te vedeai mărginit de timpul diferit pe care îl ai în online, nu toți elevii au conexiunea bună.
Au fost și colegi care au ales să predea tot, no matter what.
Programele de examene naționale nu se discută, nu te joci cu așa ceva.
Apropo de discuția de dinainte. Manuale digitale există la absolut toate disciplinele până la clasa a opta inclusiv și au multe conținuturi interesante. Există, doar să vrei să le folosești.
Simțiți nevoia de modificare a programei școlare?
Cred că da, la modul general se constată în România un accent pus mai ales pe partea teoretică. Iar copiii sunt mult mai pragmatici și vin mereu cu această întrebare „la ce îmi folosește mie?”. Mai ales la anumite discipline, cum este limba română, trebuie să vii cu anumite exemple concrete. Și când înțelege de ce trebuie să învețe un anumit conținut, este mult mai deschis.
Cred că trebuie pe viitor, mai ales că sunt în dezbatere planurile pentru liceu, să se reia măcar un pic ceea ce înseamnă programele.

Tudor Oprea:

Prin proiectul România educată sunt ferm convins că aceste aspecte vor fi incluse acolo. Atât la nivel de competențe digitale cât și pentru celalalte materii.
Curricula se va adapta pe parcurs.
termenele pentru România Educată sunt în dezbatere chiar acum.
Avem deja un timeline.

Ana Elefterescu:

Și noi asistăm la dezbateri referitoare la programă, competențe. Toate materialele pe care noi le dezvoltăm se bazează pe programa actuală.
Noi am început cu matematica și TIC, de anul acesta lucrăm și pentru română.

De ce e nevoie pentru a exista mai multe școli precum cea din Ciugud?

Teodora Simion:

Mai multă deschidere a autorităților locale. La noi, primarul e o persoană foarte deschisă care înțelege rolul și importanța educației în viața noastră.
E mai ușor într-o comunitate mai mică.
Atâta timp cât e deschidere și o bună colaborare între școală și comunitate lucrurile se pot schimba.
Sunt comunități în care varianta noastră e replicată. Mai sunt două comunități rurale care ne-au luat ca exemplu.
Aceasta cred că este rețeta.

Dezbaterea a fost transmisă live pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro. Moderatorul dezbaterii va fi Iulia Roșca.

Acest articol face parte din proiectul „România în Europa”, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.