Dezbatere privind reforma protectiei datelor in UE: Ce provocari ridica 'dreptul de a fi uitat' pe internet?

Comisia Europeana a propus in acest an actualizarea legislatiei UE privind protectia datelor personale, veche din 1995. Una dintre prevederi – dreptul de a fi uitat – ar trebui sa permita oamenilor sa stearga datele care ii privesc de pe internet, in cazul in care nu exista motive intemeiate pentru pastrarea lor. Care este mecanismul prin care in aplicarea acestei prevederi legale poti sa stergi de pe internet toate reproducerile unei informatii postate, s-a intrebat vineri Georgeta Basarabescu, sefa autoritatii nationale pentru protectia datelor, iar Ioana Avadani, directorul executiv al Centrul pentru Jurnalism Independent, a ridicat problema ariei de aplicare a acestor noi reglementari. In plus, juristul Bogdan Manolea a avertizat ca acest drept ar putea intra in conflict cu dreptul la libera exprimare.

‘Dreptul de a fi uitat’ va ajuta oamenii sa gestioneze mai bine riscurile privind protectia datelor online: acestia vor putea sa stearga datele care ii privesc, in cazul in care nu exista motive intemeiate pentru pastrarea lor – aceasta este una dintre prevederile unui proiect de Regulament propus in luna ianuarie de Comisia Europeana.

Daca va fi adoptat, acesta nu va fi implementat in Romania printr-o legislatie, ci va fi aplicat in mod direct.

Dreptul de a fi uitat – Multe intrebari, putine raspunsuri pentru moment

Reprezentanta Comisiei Europene a organizat vineri o dezbatere pe marginea acestor propuneri de reforma la care au participat oficiali ai Comisiei Europene, ai autoritatii nationale pentru protectia datelor (ANSPDCP), ai societatii civile dar si reprezentantii firmelor.

„Nu sunt IT-ista. Sunt jurista. De unde poate sa stie autoritatea pentru protectia datelor sau persoana vizata cate copii s-au facut pe internet dupa o informatie postata si cate reproduceri? Cine tine evidenta acestora si care este mecanismul prin care in aplicarea acestei prevederi legale poti sa stergi de pe internet toate copiile si toate reproducerile. Este o problema pe care IT-stii pe viitor o vor reglementa sau poate Comisia ne va ajuta sa gasim o solutie daca intr-adevar dreptul de a fi uitat cuprinde si aceste aspecte”, a precizat Georgeta Basarabescu, presedintele Autoritatii nationale pentru protectia datelor cu caracter personal (ANSPDCP).

Ioana Avadani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) a ridicat problema ariei de aplicare a acestor noi reglementari.

„In ce masura un operator non-european poate fi tinut sa respecte acest regulament cu atat mai mult cu cat el este un individ privat? Eu vreau sa fiu uitata, vorbesc cu Google, ma scoate din bazele de date, dar raman in blogul unui cetatean din Patagonia. Cum il pot forta sa ma uite?”, a intrebat Ioana Avadani.

Aceasta a avertizat si asupra orizontului de tip in care se va adopta aceasta legislatie raportata la schimbarile rapide care se produc la nivel tehnologic.

„Vorbim de un orizont de asteptare de cel putin 3-4 ani de acum inainte pentru aplicarea noilor reglementari. Teama mi-e ca venim cu niste reglementari pentru ideile noastre de acum pe care tehnologia de peste 4 ani le va face cel putin caduce”, a spus directorul CJI.

In replica, Francis Svilans, director in Directia Generala a Comisiei Europene, si-a exprimat increderea ca aceste principii vor ramane in continuare valabile si peste mai multi ani.

„Este adevarat, dar multe din aceste principii vor fi aplicabile si peste 4 ani in ciuda dezvoltarii tehnologice. Da, vor exista dificultati dar este de asemenea de presupus ca organizatii din state non UE ar putea avea legaturi cu UE si ar avea astfel motive sa considere ca respectarea legislatiei UE este un lucru bun”, a spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a spus ca stergerea datelor este realizabila si ca in principiu se va putea face prin adresarea unei cereri catre respectivul operator.

Juristul Bogdan Manolea: Dreptul de a fi uitat ar putea intra in conflict cu dreptul la libera exprimare

Juristul Bogdan Manolea a avertizat asupra faptului ca reglementarea in forma actuala a acestui drept de a fi uitat nu este suficient de clara si ar putea intra in conflict cu dreptul la libera exprimare.

„Un aspect care este probabil cel care poate sa nasca cele mai multe dezbateri este reglementarea dreptului de a fi uitat. Este un principiu corect pe care Comisia Europeana doreste sa-l includa in Regulament. Pe de alta parte exista un pericol extrem de bine definit a conflictului dintre acest drept si dreptul la libera exprimare. Va fi obligat detinatorul unui blog sa stearga datele personale ale oricarei persoane care ii cere acest lucru? Va putea o persoana politica sa foloseasca acest drept la uitare pentru a sterge aceste informatii desi ele sunt reale?”, a atentionat juristul Bogdan Manolea.

Acesta a subliniat si faptul ca ar trebui sa se tina seama si de alte reglementari UE ce tin de online.

„De asemenea este neclar modul in care acest drept de a fi uitat ar trebui sa fie conform cu prevederile Directivei privind comertul electronic legate de rolul gazduitorului. Este gazduitorul responsabil pentru a aplica acest drept de a fi uitat? Poti sa-i ceri Google sa-ti stearga numele din lista de cautari? Asta este intrebarea practica pe care acest articol ar trebui sa o dea mult mai clar decat este acum tocmai pentru a nu avea aceasta problema a incalcarii libertatii de exprimare”, a mai spus juristul.

Propunerile Comisiei Europenevor fi transmise Parlamentului European si statelor membre ale UE (reunite in cadrul Consiliului de Ministri) in vederea dezbaterii. Propunerile vor intra in vigoare la doi ani dupa adoptare.