Dieta mediteraneana, un nou stil de viata!

Dieta mediteraneana a trezit interesul oamenilor de stiinta pentru prima data in 1958 in urma publicarii rezultatelor unor studii populationale care au aratat faptul ca locuitorii din statele adiacente Mediteranei au speranta de viata cea mai mare. Acest fapt se datoreaza incidentei scazute a bolilor cronice cum ar fi diabetul, obezitatea si afectiunile cardiovasculare. Astfel, modul de alimentatie al acestor popoare a devenit un model de referinta pentru multi nutritionisti.

Dieta mediteraneana are la baza cereale integrale, legume, peste si fructe de mare, seminte oleaginoase (migdale, alune de padure, caju, dar crude), fructe si sucuri din fructe, branzeturi fermentate si uleiuri presate la rece (uleiul de masline). Vinul rosu apare si el in cadrul acestei diete, fiind insa limitat la un pahar pe zi.

Ce contin toate aceste grupe de alimente astfel incat consumate impreuna sa alcatuiasca dieta de patrimoniu UNESCO asa cum isi doresc spaniolii? Iata ca nutritionistii au reusit sa se puna de acord: dieta mediteraneana este exemplul ideal de alimentatie echilibrata. Aceasta dieta contine aproximativ 60% carbohidrati, 30% grasimi si 10% proteine. Carbohidratii provin in principal din cereale integrale, fructe si legume crude, grasimile din uleiul de masline presat la rece, iar proteinele din peste si fructe de mare.

Cerealele: contin fibre solubile si insolubile cu efect antioxidant si antiinflamator, previn constipatia si impiedica proliferarea celulelor tumorale. Amidonul continut in cereale este un carbohidrat lent, care asigura nevoile energetice ale organismului pentru urmatoarele 5-6 ore. Grupul de vitamine B si vitamina E se gasesc din abundenta in cerealele integrale, mai ales in germenii de grau.

Pestele si fructele de mare: contin proteine de calitate superioara (cu toti aminoacizii esentiati), minerale (iod, potasiu, fosfor, calciu), vitamine (A,D,E), acizi grasi esentiali (omega 3 si omega 6) care nu pot fi sintetizati de organism si trebuie adusi prin alimentatie. Astfel, consumul zilnic de peste duce la scaderea riscului de boli cardiovasculare, cresterea HDL-colesterolului (colesterolul “bun”), scaderea trigliceridelor si a LDL- colesterolului (colesterolul “rau”), reducerea riscului de osteoporoza si cresterea sistemului imunitar. Sardinele, stridiile, homarul, scoicile sunt bogate in calciu, fier, zinc, seleniu si foarte sarace in calorii.

Legumele: sunt bogate in fibre si sarace in grasimi. Sunt o importanta sursa de vitamine (C si E) si minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu) si fitonutrienti cu rol impotriva dezvoltarii celulelor tumorale. Pentru a-si pastra toate aceste calitati, legumele se consuma crude, fierte sau fripte pe gratar.

Fructe si seminte oleaginoase: nuci, alune, masline, migdale, avocado, arahide, seminte de floarea soarelui sunt bogate in grasimi nesaturate, minerale, vitamine si proteine. Ele stimuleaza sistemul imunitar, scad colesterolul LDL din sange, ajuta la hidratarea corespunzatoare a pielii datorita acidului linoleic.

Uleiul de masline: cel extravirgin este obtinut prin presare la rece si este cel mai bun calitativ. Este bogat in grasimi mononesaturate, inbunatateste tranzitul intestinal si previne constipatia. Este un adevarat “protector cardiac” intrucat previne aterogeneza.

Dieta mediteraneana are efect antioxidant, scade colesterolul “rau” (LDL colesterolul), creste colesterolul “bun” (HDL colesterolul) previne ateroscleroza, previne bolile cardiovasculare, diabetul, osteoporoza si fracturile osoase si prelungeste semnificativ timpul de supravietuire al bolnavilor de Alzheimer. De asemenea, reduce cu 25% prevalenta sindromului metabolic prin combaterea obezitatii si a dislipidemiilor.

In acest caz, nu vorbim despre o dieta de slabire, ci despre un nou mod de viata. Dieta mediteraneana nu ne ajuta sa scapam de kilograme intr-un timp scurt, asa cum promit curele de slabire la moda. In schimb, aceasta dieta asigura sanatatea pe termen lung.

Sursa: Fundatia Pentru Alimentatie Sanatoasa

Dr. Oana Baltes

www.fpas.ro