Digitalizarea Fiscului sub aripa SRI: După eșecul modernizării IT prin Banca Mondială, Guvernul pregătește informatizarea prin OUG

După ce a dat cu piciorul modernizării IT a Fiscului cu banii de la Banca Mondială, Guvernul vrea să creeze prin OUG un „hub” IT al finanțelor publice la nivel național, în care componentele de securitate națională să fie realizate de Rasirom, regia SRI, iar securitatea cibernetică să fie asigurată tot de SRI. Urgența este motivată de pericolul pierderii banilor din PNRR și un posibil dezastru național în cazul prăbușirii sistemelor IT.

Ministerul de Finanțe a pus vineri în consultanță publică un proiect de Ordonanță de urgență (OUG) privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui Hub Financiar la nivelul Ministerului Finanțelor.

VEZI PROIECTUL DE OUG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE

Cu o zi în urmă, proiectul de OUG s-a aflat inițial „în analiză” pe agenda ședinței Guvernului, fără a fi făcut public, dar a fost retras ulterior, urmând a fi adoptat cel mai probabil săptămâna viitoare.

Actul va sta în dezbatere doar 10 zile, printre motivele invocate fiind urgența implementării unor jaloane din PNRR din Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii din PNRR, în care Ministerul de Finanțe și-a asumat măsuri specifice de implementare a reformei ANAF prin digitalizare.

Va fi creat un „hub informatic” al finanțelor publice la nivel național

Actul vizează realizarea unei infrastructuri hardware și software moderne, de tip cloud, la nivelul Ministerului de Finanțe, care se va interconecta cu viitorul cloud guvernamental.

Hubul financiar va fi centrul de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice înființat și dezvoltat la nivelul Ministerului Finanțelor, alcătuit cel puțin din următoarele componente: Infrastructura de bază, Infrastructura ca serviciu (IaaS), Platforma ca serviciu (PaaS), Software-ul ca serviciu (SaaS).

Ministerul de Finanțe, prin Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF) va avea sarcina creării, dezvoltării și administrării Hub-ului financiar, prin înființarea, administrarea și dezvoltarea acestei infrastructuri, la nivel național, care se va interconecta la nivel de servicii cu viitoarea platformă de Cloud Guvernamental.

Cloudul privat guvernamental este cea mai mare investiție în digitalizarea statului cu bani din PNRR, având o finanțare de peste 560 milioane de euro (fără TVA), platformă IT care va fi gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în colaborare cu Serviciul de telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI).

Hub-ul financiar va fi infrastructură de securitate națională. Ce rol vor avea SRI și Rasirom

Noul centru IT al Finanțelor este considerat infrastructură de securitate națională având în vedere rolul direct în furnizarea serviciilor publice și în mod indirect în menținerea funcțiilor vitale în domeniile financiar, fiscal, vamal, a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național.

Din aceste motive, proiectul de OUG prevede ca toate componentele Hub-ului Financiar, încadrate potrivit legii în categoria elementelor cu componentă de securitate națională, să se realizeze prin Regia Autonomă „Rasirom”, care va avea rolul de contractor integrator, cu atribuții și responsabilități definite în cuprinsul actului normativ supus aprobării.

Securitatea cibernetică a Hub-ului Financiar va fi asigurată de Centrul Național Cyberint din Serviciul Român de Informații, conform competențelor reglementate de Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, cu sprijinul Centrului Național pentru Informații Financiare.

Accesul la date va fi monitorizat de Ministerul de Finanțe

Ministerul de Finanțe, prin Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF) va avea sarcina de a asigura guvernanța serviciilor din acest Hub financiar, astfel încât să fie eliminate cât mai multe dintre problemele legate de confidențialitatea și securitatea datelor, reglementare, aspectele financiare, mijloacele tehnice (interoperabilitate, maturitate tehnologică, fiabilitate), preocupările legate de accesul la date și proprietatea asupra acestora, se arată în nota de fundamentare.

Cum e motivată urgența: Pierderea banilor din PNRR și un posibil dezastru național dacă pică sistemele IT

În nota de fundamentare este prezentată situația gravă în care se află tot sistemul informatic al Ministerului de Finanțe, cel mai mare furnizor de date din România pentru instituțiile publice și instituțiile financiare din țară și din străinătate.

Sistemul asigură servicii electronice pentru contribuabili, persoane fizice și juridice, instituții publice, angajați ai Ministerului de Finanțe și instituții subordonate.

Concret, sistemul informatic al Ministerului de Finanțe are în compunere aproximativ 600 de aplicații informatice, fiind utilizat nemijlocit și permanent de 27.000 utilizatori interni, 13.000 instituții publice din care aproximativ 3.200 unități administrativ-teritoriale, 500.000 societăți comerciale și organizații și peste 3.000.000 de cetățeni.

În nota de fundamentare, se menționează că nefuncționarea, chiar și pentru câteva ore, ale unor componente ale sistemului IT al Finanțelor, ar avea următoarele consecințe grave:

nefuncționarea pentru 24 de ore a sistemului informatic al Trezoreriei statului conduce la imposibilitatea instituțiilor publice de a efectua plăți de salarii pentru întreg personalul bugetar (profesori, medici, magistrați, polițiști, militari și funcționari), plăți de pensii și ajutoare, plăți de contracte către furnizori.
nefuncționarea pentru 24 de ore a sistemului informatic vamal conduce la blocarea activității din vamă.
nefuncționarea pentru 12 de ore în ziua de 25 a lunii a DeDoc sau SPV conduce la lipsa a 40% din declarațiile contribuabililor, deci incertitudini majore în privința cascadă greu de cuantificat.
nefuncționarea în ziua de 25 a lunii a anumitor componente ale sistemului informatic are un impact major asupra persoanelor asigurate în ceea ce privește contribuțiile sociale, declarațiile nemaifiind transmise în termenul legal către casele de asigurări sociale, respectiv nemaiputându-se proba calitatea de asigurat într-un număr mare de cazuri. (…)

Urgența acestei reglementări este motivată și de faptul că în cadrul Pilonului III din PNRR, este inclusă Componenta 8 – Reforme fiscală și reforma sistemului de pensii.

Un prim obiectiv este reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal pentru consolidarea sistemului fiscal și pentru creșterea veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 3 puncte procentuale din PIB (2,5 procente din reforma administrației fiscale și 0,5 procente din revizuirea cadrului fiscal) și reducerea decalajului de TVA cu cel puțin 5 puncte procentuale, ambele comparativ cu 2019 și cu termen de implementare 31.12.2025.

În acest context, neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență poate avea drept consecințe pierderea a aproximativ 98.343,55 mii euro, fără TVA, fonduri europene nerambursabile și a credibilității României în fața Comisiei Europene.

Cum a renunțat statul la modernizarea ANAF cu banii de la Banca Mondială

Situația gravă a sistemului IT al Ministerului de Finanțe / ANAF se știe de ani de zile, iar cel mai răsunător eșec a fost în anul 2019 când, la 5 ani de la semnarea unui acord de împrumut cu Banca Mondială, Guvernul Dăncilă a anulat programul de modernizare IT.

Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul Finanțelor, care în numele ANAF a solicitat anularea liniei de credit de 52 de milioane de euro, cât mai era disponibil din totalul de 70 de milioane aprobat prin proiect, potrivit Cursdeguvernare.ro.

Ministerul de Finanțe a cheltuit peste 18 milioane de euro din creditul acordat de Banca Mondială. Chiar Ionuț Mișa, ministru de Finanțe la data declarației, ulterior șef al ANAF, explica în 2018 pe ce s-au cheltuit banii: niciun leu pe sistemul IT, toţi pe consultanţă. O declarație exagerată, dar nu departe de adevăr.