Ce au făcut marile parchete din România după ce Curtea europeană de Justiție le-a dat mână liberă să atace dosarele închise prin prescripție. Din luna iulie 2026, procurorii au primit „undă verde” de la curtea europeană să le poată redeschide. HotNews le-a întrebat în câte cazuri au făcut-o.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
- Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Conform datelor furnizate de Parchetul General, DNA și DIICOT, parchetele au atacat deciziile de prescriere în doar trei cazuri. Și unul singur este de mare corupție.
Decizia Curții europene de Justiție privind prescripția
În 2023, Curtea europeană de Justiție a reglementat pentru prima dată problematica prescripției în România. CJUE a stabilit atunci, printr-o decizie intitulată LIN I, că instanțele din România nu ar fi trebuit să aplice legea mai favorabilă, așa cum hotărâse instanța supremă în 2022.
În 16 iulie 2026, CJUE a venit cu o altă decizie, care să o clarifice pe cea pronunțată în urmă cu trei ani. Astfel, Curtea Europeană a stabilit că abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România privind aplicarea retroactivă a deciziilor CCR referitoare la prescripție încalcă dreptul Uniunii Europene.
Înalta Curte a reacționat după decizia CJUE din iulie, subliniind că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său”. Mai mult, instanța supremă a susținut că „numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează”.
Începând cu anul 2022, mii de dosare penale s-au închis ca urmare a aplicării deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția și interpretarea legii penale mai favorabile. Multe dintre ele sunt dosare sonore de corupție. Această decizie a Curții europene de Justiție le permite procurorilor români să ceară redeschiderea dosarelor prin căi extraordinare de atac. Este vorba despre cazuri de corupție, respectiv fraude cu fonduri europene și evaziune fiscală, soluționate definitiv.
HotNews a întrebat cele trei mari parchete – DNA, DIICOT și Parchetul General – în câte dosare închise prin prescripție au atacat aceste decizii și au cerut rejudecarea.
DNA spune că a găsit doar două dosare în care să atace decizia de prescripție
Unul dintre dosarele în care DNA spune că vrea să întoarcă o decizie definitivă de încetare a procesului penal pe motiv de prescripție este cel al fostului șef al ANAF Sorin Blejnar.
Acuzat că a primit 12 milioane de lei de la un om de afaceri în schimbul influenței, Blejnar a fost condamnat definitiv, în 2019, la 5 ani de închisoare. A fost eliberat condiționat în 2021.
În 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a anulat condamnarea primită de Blejnar în 2019, motivând că faptele erau prescrise. Cu trei ani înainte, aceeași instanță îi respinsese o cerere similară.
Decizia din iulie a Curții de Apel s-a bazat pe o decizie din 2025 a instanței supreme, prin care s-a stabilit că termenul de prescripție să se calculeze de la data săvârșirii „primului act material”. Adică de la prima faptă de luare de mită, în acest caz.
Direcția Națională Anticorupție, condusă de procurorul Ioan-Viorel Cerbu, spune, în răspunsul trimis HotNews, că a atacat prin recurs în casație decizia de anulare a condamnării lui Sorin Blejnar. Procurorii au cerut instanței supreme să aplice hotărârea Curții europene de Justiție. Procesul s-a judecat în 30 septembrie la Înalta Curte, care a amânat decizia pentru 14 octombrie.
Cel de-al doilea dosar în care procurorii anticorupție cer aplicarea deciziei din iulie a Curții europene de Justiție este cel în care unui fermier din Suceava i-a fost anulată o condamnare de 3 ani pentru fraude cu fonduri europene de 2 milioane de lei, precizează DNA.
Parchetul General a intervenit într-un singur dosar prescris. DIICOT, în niciunul
Parchetul General, condus de procuroarea Cristina Chiriac, susține că a găsit un singur dosar în care sunt întrunite condițiile unei căi extraordinare de atac în baza deciziei CJUE.
„A fost efectuată o analiză a tuturor cauzelor în care procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția judiciară, Serviciul judiciar penal au asigurat reprezentarea Ministerului Public în şedinţele de judecată ale Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie şi în care ar putea fi îndeplinite condițiile de exercitare a unei căi de atac extraordinare, în raport de cele statuate de CJUE.
S-a constatat existența unei singure cauze de această natură, în consecință fiind promovat recurs în casație la data de 24 iulie 2026 (…) împotriva deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția penală”, spune Parchetul General.
Dosarul indicat de Parchet este cel privind o evaziune fiscală la compania de taximetrie Martax din Brașov. Patronii și peste 100 de taximetriști ai companiei judecați pentru evaziune fiscală au scăpat de proces în 2024 pe motiv de prescripție.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), condusă de Codrin Miron, a precizat că până acum nu a formulat nicio cale extraordinară de atac în care să invoce decizia Curții europene în cazurile închise prin prescripție.
Prejudiciul din dosarele DNA prescrise: 200 de milioane de euro
Potrivit portalului de jurisprudență Rejust, din 2022 și până în 2025 au existat 10.579 de soluții de încetare a procesului penal. Prescripția faptelor a fost invocată în 7.124 de dosare. Nu există însă o situație centralizată privind numărul exact al dosarelor închise până acum pe motiv că faptele s-au prescris.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă comunicat la începutul acestui an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) preciza că valoarea totală a prejudiciilor din aceste dosare este de: 896.312.705 de lei, adică de aproape 200 de milioane de euro.
