Diplomația oamenilor, țărilor și visurilor
Acum mai bine de 30 de ani i-am spus unei persoane foarte apropiate că voi deveni un diplomat și o voi duce-o într-o țară foarte îndepărtată. Lumea mi se părea infinit de mare atunci, iar distanța față de acea țară îndepărtată – egală cu distanța până la realizarea visului despre diplomație. Și nu am fost stingherit de faptul că nu știam drumul de urmat nici în primul caz și nici într-al doilea.
Diplomația a venit la mine mai târziu prin oamenii care au trăit-o și respirat-o. Ei m-au inspirat atunci când arta misterioasă a negocierilor a căpătat un chip complet uman, sincer și atractiv.
În general, cred că diplomația este despre oameni cărora le pasă, care aspiră și visează. Le pasă de statul lor și depun eforturi pentru promovarea intereselor acestuia. Oameni care luptă pentru apărarea lui și care visează ca cerul să rămână pașnic. Unii ar putea să nu fie de acord cu mine și să spună că idealizez prea mult rolul diplomației și al diplomaților. Să fie așa, pentru că aceasta este povestea mea, până la urmă …
Acum trei ani m-am întors la București în calitate de ambasador al Ucrainei în România, pe care am cunoscut-o mult mai devreme. Îmi amintesc astăzi cuvintele profetice ale Președintelui României, Klaus Iohannis în timpul prezentării scrisorilor de acreditare care a menționat că mandatul meu nu va fi unul ușor, dar va fi interesant. Am fost foarte conștient de responsabilitatea misiunii mele în România vecină și de importanță ei strategică pentru țara mea, având în vedere contextul general al relațiilor care sunt departe de a fi ideale.
Nu voi enumera realizările și eșecurile celor trei ani în funcție. Cei care urmăresc evoluția relațiilor ucraineano-române vor putea să-și amintească atât de unele, cât și de altele, să tragă propriile concluzii și să propună evaluări.
Aș vrea să-mi amintesc de toți și de fiecare în parte, de cei pe care soarta mi-a oferit ocazia să-i întâlnesc în acești trei ani în România. Fiecare dintre dumneavoastră are propriile opinii despre rolul și locul Ucrainei printre prioritățile din prezent ale țării voastre, în istoria și viitorul acesteia. Cu toate acestea, a fost la fel de important pentru mine să simt atât sprijinul sincer pentru Patria și poporul meu, cât și dorința de a restabili „dreptatea istorică”.
În diplomație nu există doar alb-negru. Astfel, realizările din ultimii trei ani în relațiile noastre bilaterale reprezintă rezultatul muncii grele a fiecăruia dintre voi. Cineva a acordat încredere și a promovat ideea că totul este posibil, iar altcineva a oferit oportunități unice pentru a înțelege mai bine mentalitatea românească privind relațiile cu vecinii și sensibilitățile specifice. Sunt convins că în simbioza acestui sprijin, experiență, aspirații și cunoștințe unice oferite de fiecare în parte, se naște singura formulă posibilă pentru o diplomație bilaterală de succes.
Din nou, despre visuri…. Abia ai realizat unul, cum apar altele noi. O dată am visat să mă întorc în România, iar peste câteva zile voi pleca din această țară frumoasă cu oamenii ei minunați spre visuri noi. Nu poți face nimic, acesta este destinul diplomatului. Dar plec convins că visul privind o nouă calitate a relațiilor noastre de bună vecinătate se poate pe deplin realiza. Această convingere este cea mai mare înfăptuire a mandatului meu.
Bankov Oleksandr
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România
–––––––––––
N.R.Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a fost numit în funcția de Secretar de Stat în ministerul ucrainean al Afacerilor Externe. Este vorba despre cea mai înaltă funcție nepolitică din Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe, similară postului de secretar general în ministerul român de Externe.
Oleksandr Bankov urmează să ocupe funcția până la sfârșitul acestei luni. Deocamdată, nu a fost desemnat un succesor pentru postul de ambasador al Ucrainei la București.