Diplomatie pro-coruptie (de Tom Gallagher)

In 2004, cand negocierile in vederea aderarii Romaniei la UE se apropiau de finalizare, Finlanda a insistat serios asupra necesitatii reformarii sistemului de justitie din Romania, pronuntandu-se impotriva unor simple masuri cosmetice.

Mai nou, guvernul de la Budapesta al premierului Ferenc Gyurcs?ny s-a revoltat tocmai impotriva rezultatelor obtinute in acest plan.

Fostul lider al tineretului comunist maghiar, care anul trecut se falea cu reusita inselarii propriului electorat, a protestat vehement, prin portavocea Ministerului de Externe, in legatura cu urmarirea penala a unui coetnic din Romania – ce-i drept ministru, dar banuit de grave incalcari ale legii.

Ar fi fost de asteptat ca iritarea lui Gyurcs?ny sa fie provocata mai curand de conduita lui Zs?lt Nagy, care a tinut cu dintii de functie pana in ultima clipa – cea a suspendarii sale. Gestul sau a afectat, inca o data, aura probitatii UDMR. Ar mai fi fost de asteptat ca premierul roman sa-i spuna omologului sau maghiar sa-si vada de treburi si de propriile probleme.

Dar Tariceanu a preferat sa concureze insolenta lui

Gyurcs?ny, plangandu-se Comisiei Europene de incapacitatea politicienilor autohtoni de a-i pune la punct pe acei procurori care recurg la metode neconvenabile de investigare.

A se compara blandetea recentei sale reactii cu iritarea sa din mai fata de ambasadorii occidentali care-si exprimasera ingrijorarea legata de posibila revocare a unui procuror independent, insarcinat cu anchetarea unor importanti politicieni ai tarii!

De fapt, ne-a fost dat sa asistam la o tentativa transfrontaliera a unor lideri parsivi de a sabota o reforma cruciala, necesara limpezirii apelor politice tulburi dintr-un nou stat membru al UE. Daca Bruxelles-ul va ramane impasibil, atunci este clar ca eforturile grupurilor oligarhice de a se mentine la putere cu orice pret au devenit un fenomen generalizat.

In astfel de conditii, nici nu surprinde increderea cu care Rusia isi extinde sfera intereselor economice in cele doua state dunarene, noi membre ale UE, dar cu democratii inca extrem de fragile.

Este drept ca o parte a oligarhiei transpartinice s-a distantat de UDMR si chiar a ripostat sponsorului udemerist de la Budapesta, criticand argumentele nationaliste invocate. Raspunsul a survenit insa mai degraba de ochii lumii, pentru mentinerea unei oaresicare credibilitati in ochii electoratului – ramas neimpresionat de pozitiile adoptate de PSD si PIN cu ocazia crizei politice.

Ramane de vazut daca Vadim Tudor va decide sa sara in apararea procurorilor ale caror activitati au fost denuntate de autoritatile statului vecin drept agresiune etnica.

Dar ar echiva cu un adevarat miracol ca liderul peremist sa realizeze ca un partid fatis separatist constituie un pericol mai mic decat o formatiune corupta precum UDMR, interesata, in cadrul prezentei aliante romano-maghiare, doar de aservirea sistemului judiciar variilor interese politice existente.

Gyurcs?ny a aratat ca isi doreste o Romanie sleita, macinata de o coruptie scapata de sub control. Hienele economice profitoare de pe urma guvernarii sale cinice vor putea achizitiona, din Sovata si pana la Satu Mare, nenumarate companii lucrative.

Precum se vede, premierul maghiar a uitat ca un vecin cronic debilitat reprezinta un risc atat pentru securitatea statului sau, cat si pentru cea a UE. Astfel, a reusit sa ridice unele semne de intrebare legate de determinarea cu care va mai promova alinierea la democratiile occidentale.

O tara privata de legi care sa ii protejeze cetatenii va continua sa sufere de hemoragie demografica, migratia afectand atat maghiarii, cat si romanii. Curand, Transilvania nu va mai avea o clasa de mijloc, ramanand pe mana locuitorilor fie batrani, fie cu o slaba pregatire profesionala.

A pune umarul, pe ascuns, la declinul regiunii echivaleaza cu un act de inalta tradare savarsit de UDMR cu sustinerea Budapestei – ambele batand apa-n piua cu atasamentul lor sincer fata de „Erdely”.

Manusa provocatoare a fost aruncata, de aceasta data, Romaniei si tuturor cetatenilor ei, indiferent de etnie. Cerandu-i lui Tariceanu sa-i puna la punct pe reprezentantii justitiei din cauza cercetarii penale a unui coetnic, Budapesta a solicitat nici mai mult, nici mai putin decat prelungirea unei ere a coruptiei, al carei morb ar urma sa afecteze vietile altei generatii de cetateni.

Am convingerea ca partea covarsitoare a romanilor de toate etniile ar saluta o reactie neechivoca din partea lui Traian Basescu – anume convocarea ambasadorului maghiar la Cotroceni si solicitarea unor scuze oficiale pentru un gest nemaiintalnit in istoria UE.