Discutand serios despre cazul Ford
Interventia Comisiei Europene in cazul Ford ridica o serie de probleme interesante. Aceasta pare sa aplice o logica foarte simplista, care pune sub semnul intrebarii o politica agresiva, dar legitima, de atragere a investitorilor. Guvernul Romaniei ar putea avea un caz solid daca decide sa conteste decizia. In schimb, guvernul s-a comportat lamentabil in comunicarea cu Comisia, iar premierul Tariceanu s-a hotarat sa isi umfle muschii nationalismului de parada intr-un caz in care nu se potrivesc deloc.
Sa le luam pe rand. Comisia a constatat ca in privatizarea de la Craiova guvernul a pus anumite conditii legate de pastrarea locurilor de munca si de un minimum de productie. In schimb, Ford urma sa plateasca mai putin pentru fabrica aceasta. Conditiile puse de guvern reprezinta preocupari legitime (cati smecheri au cumparat fabrici de stat doar pentru pamanturile de sub ele?).
Comisia Europeana pare insa sa considere acest aranjament un ajutor de stat care distorsioneaza libera concurenta. Iar articolul 87 din tratatul UE interzice asemenea ajutoare. Deci, Comisia are baza juridica de a interveni. Ramane intrebarea daca a intervenit in mod intelept. Cred ca de aceasta data Comisia s-a vrut mai catolica decat Papa. Statul roman a organizat o licitatie, trei companii s-au aratat interesate, dar numai Ford a facut o oferta certa, lucru care reiese limpede chiar din comunicatul de presa al Comisiei. Daca a fost o licitatie, atunci orice companie ar fi putut participa si ar fi avut acces in etapa urmatoare, unde s-au negociat concret conditiile contractului. Nu vad unde este distorsionarea pietei. Mai spune comunicatul de la Bruxelles: „Investigatia Comisiei a aratat ca aceste conditii (privitoare la locuri de munca si investitii – n.a.) au scazut pretul de vanzare“. Nu cred ca era nevoie de o investigatie care sa arate acest adevar simplu. Chiar acesta a fost targul asumat in mod deschis: va scadem pretul, dar va punem conditii. Comisia ar putea avea dreptate daca ar dovedi ca a existat o intelegere prealabila intre statul roman si Ford pentru a „aranja“ criteriile de licitatie, dar nici macar nu face aceasta acuzatie in comunicatul de presa (pentru mai multe detalii ar trebui sa asteptam motivarea deciziei pe larg, care inca nu este publica).
Romania a aplicat in cazul Ford o tactica agresiva de atragere de investitori, des intalnita in economiile de tranzitie. Ramane de vazut daca aceste politici incalca sau nu piata comuna a UE. Acest caz are valoare de precedent. Dupa parerea mea, Comisia greseste pe fond: nu poti vorbi de distorsionarea competitiei cata vreme intrarea oricarui investitor in asemenea contracte avantajoase este libera (problema este ca noi suntem disperati dupa investitii serioase, nu ca ar sta investitorii la usa si noi ii discriminam).
Dar chiar si cand are dreptate pe fond, guvernul roman reuseste sa dea cu bata in balta. As paria ca, daca se comunica mai bine cu Comisia, aceasta decizie nu ar fi fost luata in forma respectiva. In scrisoarea trimisa catre ministrul roman de externe pe 10 decembrie 2007, Comisia lasa sa se vada stupoarea ca a aflat de privatizare din presa. Cititi va rog acest paragraf din epistola: „Prin scrisoarea din 18 iulie 2007, autoritatile romane au informat Comisia cu privire la faptul ca privatizarea Automobile Craiova va fi notificata Comisiei. In septembrie 2007, Comisia a aflat din presa ca Romania a semnat, se pare, un contract de vanzare-cumparare cu Ford“. Deci, in iulie (dupa multe discutii cu Comisia), ne-am angajat sa-i tinem la curent despre cum merg negocierile si dupa doua luni oamenii aia au aflat „din presa“ ca, „se pare“, am fi semnat deja contractul. E jenant pentru noi, cei de la Comisie par a fi mai degraba chititi sa ne dea o lectie pentru badaranie. Cred ca, daca pur si simplu am fi avut grija sa intrebam la Bruxelles inainte de a bate palma cu Ford, am fi putut evita tot acest scandal.
Colac peste pupaza, premierul Tariceanu se trezeste vorbind: „Ce vrea Comisia Europeana sa faca Romania? Nasturi. Sa faca altii masini si avioane“. Adica, intelegeti dumneavoastra cum vine treaba: Tariceanu apara dreptul Romaniei in fata presiunii oamenilor rai din Occident, care ne vor subdezvoltati. E cel mai prost raspuns posibil. La o chestiune serioasa, unde ai argumente solide, vii si umfli baloane nationaliste. Pe langa conditiile initiale, Romania a mai acordat Ford 120 de milioane de euro ajutoare de stat curate, dupa regulile UE, notificate Comisiei. Daca Occidentul voia sa ne lase fara investitie, nu aproba nici acele ajutoare. Premierul Tariceanu a pierdut o buna ocazie sa para destept si bine crescut.
INTERVIURILE HotNews.ro