Discutie deschisa pe laptele scolar: alimentatie sanatoasa versus diversificare cu orice pret

Centrul Roman de Politici Europene a publicat in luna martie 2015 un studiu prin care a evaluat modul de implementare a Programului national Cornul si laptele si a facut cateva propuneri in ceea ce priveste eficientizarea si cresterea impactului programului.

In sine, ca exercitiu de luare a deciziilor la nivel Guvernamental, Programul este destul de interesant:

• Este important financiar: ne costa aproximativ 100 milioane de euro (din care aproximativ 13 milioane decontam de la Comisia Europeana)
• Este cel mai longeviv program guvernamental din Romania, fiind implementat consecutiv din 2012;
• Desi are alocare bugetara de la nivel central nu este gestionat si monitorizat de catre nicio institutie publica in integralitatea sa (banii vin de la finante iar achizitiile se fac de catre consiliile judetene);
• Raspunde unor nevoi identificate la nivelul anului 2002 (social, acces la educatie) si trebuie compatibilizat la nivel de obiective cu Programul European (sustinerea si promovarea alimentatiei sanatoase si sustinerea industriei laptelui).

La nivel european, programul se pregateste pentru a trece printr-o transformare interesanta. Comisia Europeana doreste sa accentueze componenta de educatie pentru alimentatie sanatoasa, iar Consiliul European (statele membre) nu are in acest moment o viziune complet compatibila cu cea a Comisiei.

Obiceiurile alimentare nesanatoase ale europenilor (nu ca ar fi singulari, caci nu sunt) sunt la baza mai multor boli si suferinte care le afecteaza calitatea vietii si care pun presiune pe bugetele sistemelor de sanatate. Din acest motiv, Comisia este preocupata de ceea ce mananca copii si de promovarea unor obiceiuri alimentare sanatoase. Nu pentru ca are tendinte orweliene prin care vrea sa impuna „ce sa manance copiii, la modul cel mai precis” dupa cum a comentat cineva la un articol pe aceasta tema, ci pentru este preocupata de calitatea vietii cetatenilor ei. Si nu o face „la modul” intruziv, nu impune nimic, nu conditioneaza nimic, ci doar le ofera copiilor posibilitatea de a consuma legume, fructe si produse lactate proaspete si cu efecte benefice pentru sanatate in loc de optiuni probabil mai atractive pentru ei dar cu mult zahar, acidulate, cu o varietate de conservanti si coloranti. Consumul nu este obigatoriu ci optional.

Spuneam mai sus ca Statele Membre (reprezentate la nivel de ministere de agricultura sau asemenea) au o viziune diferita fata de Comisie in ceea ce priveste categoriile de produse, acestea preferand o diversificare mai mare si sustinand puternic produsele lactate traditionale.

Pozitia care pare sa se contureze in acest moment (cu medierea Parlamentului European) este aceea de a permite diversificarea dar produsele trebuie sa demonstreze „efecte benefice necontestate asupra sanatatii copiilor”. Mai mult, Comisia vrea sa uneasca programele de fructe/legume cu cel de lapte, pe viitor fiind o schema comuna (obiective, management, proceduri de control si decontare) in vederea eficientizarii ambelor programe (momentan separate) si pentru a intari obiectivele de educatie pentru alimentatie sanatoasa.

In acest context si pentru viitor europarlamentarii nostri au formulat o serie de amendamente menite sa sustina interesele Romaniei, cum ar fi:

• posibilitatea ca Statele Membre sa poata transfera un procent mai mare (decat cel prevazut initial de Comisie) din sumele indicative repartizate fiecarui stat pentru fructe si legume si respectiv lapte, catre celalalt sector. In acest fel, Romania nu ar pierde din sumele alocate daca, dintr-un motiv sau altul, unul dintre programe nu ar reusi sa absoarba intreaga suma repartizata;
• echilibrarea sumelor pentru lapte scolar si, respectiv, fructe si legume prin majorarea la 100 milioane euro a sumelor alocate la nivelul intregii Uniuni pentru lapte scolar (de la 80 de milioane euro in propunerea initiala a Comisiei), pe componenta de fructe si legume urmand sa fie alocate 130 milioane euro. De retinut ca, in Romania, programul de lapte scolar are o traditie indelungata si decontarile s-au apropiat in ultimii ani de suma maxima pe care o poate accesa tara noastra in timp ce pe componenta de fructe sumele atrase au fost aproape la jumatate.  

Forma adoptata de Parlament intra intr-o noua etapa de negociere cu statele membre, in Consiliu. Aici va fi momentul ca Romania sa-si sustina din nou punctul de vedere, interesele atat din perpectiva economica cat si din perspectiva impactului asupra sanatatii copiilor. Sa incline spre cele mai bune optiuni de produse din punct de vedere nutritional, tinand cont de starea actuala de sanatate a copiilor si tinerilor din Romania, de obiectivele pe sanatate, nutritie pe termen lung pe care ne propunem sa le atingem. Actuala lista de produse lactate distribuite in programul national (atentie, nu vorbim aici de corn) ofera o astfel de optiune sanatoasa, care satisface in acelasi timp si cerinta diversificarii – in program regasim in acest moment pe langa lapte si sana, chefir sau iaurt.

Pentru a contura punctul de vedere al Romaniei in aceste discutii la nivel european trebuie sa existe formulata, in primul rind, directia in care vede Romania evolutia programului de lapte pe termen lung. Cu alte cuvinte, ar trebui sa aiba loc o dezbatere pe programul national Cornul si laptele, echivalentul national al schemei europene de lapte scolar, in care sa fie implicati toti stakeholderii relevanti, de la experti pe sanatate si nutritionisti la ministerele de resort si reprezentantii industriei. In urma discutiilor, ar trebui sa stim cum va arata programul pentru urmatorii ani, de la optiunea strategica privind lista de produse la masurile de eficientizare a programului si eventual marirea valorii subventiilor acordate in asa fel incat acest lucru sa se reflecte in mod pozitiv asupra calitatii produselor si atractivitatii programului.