Dispare dosarul cu șină? Parlamentul a adoptat legea privind schimbul de date între sistemele IT publice. Ce efecte sunt așteptate la ghișee

​Camera Deputaților, for decizional, a adoptat miercuri legea privind schimbul de date între sistemele IT publice, care promite că persoanele fizice nu vor mai trebui să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.

• “Legea Interoperabilității nu este doar un obiectiv PNRR atins. Este o reformă fără precedent a modului în care se livrează serviciile publice în România. Imaginați-vă că orice serviciu public va arăta ca o cumpărătură online – câteva click-uri prin care cetățeanul solicită respectivul serviciu, sau că va fi accesat printr-o simplă cerere, fără dosar cu șină, dacă cetățeanul alege să meargă la ghișeu.“ a declarat miercuri Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT din Camera deputaților și inițiatorul acestei legi.

Ce beneficii ar trebui să apară în serviciile publice electronice

Potrivit acestuia, legea privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.

Aceste facilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacțiune cu acestea.

• „Prin platforma de interoperabilitate toate informațiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretinde prezentarea altor documente justificative sau constatatoare.
• Situația va fi similară și în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetățeanul având acces la toate datele deținute de instituțiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale.”, spune Sabin Sărmaș.

Instituțiile publice vor fi obligate să-și integreze sistemele IT la platforma de interoperabilitate

De la momentul implementării platformei de interoperabilitate, toate instituțiile care dețin registre de bază, precum și autoritățile publice locale, vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse.

Simplificarea interacțiunii cu instituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat. În plus, comunicarea automată între autoritățile și instituțiile publice va determina în timp eliminarea necesității prezenței fizice a cetățeanului la ghișeu.

• VEZI AICI TRASEUL LEGISLATIV AL LEGII

Adoptarea legii interoperabilității, salutată și de industria IT

Adoptarea legii a fost salutată miercuri și de Asociația Patronală a Industriei de Software (ANIS) care a subliniat că prin implementarea acestei legi, institutiile vor fi obligate să solicite informațiile de care au nevoie pentru livrarea unui serviciu public prin platforma de interoperabilitate, nu de la cetățeanul care a furnizat deja informatiile solicitate.

Cine sunt cei care au participat la elaborarea legii interoperabilității

La procesul de elaborare a legii au participat membrii grupului de lucru „Law and Technology Lab”, constituit la inițiativa Președintelui Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din cadrul Camerei Deputaților, în luna decembrie 2021.

Din acest grup fac parte reprezentanți ai următoarelor structuri: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ASPEN Institute Romania, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii ANIS, Confederația Patronală Concordia, Transilvania IT Cluster, Consiliul Investitorilor Străini, Tech Lounge, Coaliția pentru Dezvoltarea României.