Doar „două posibilități reale de creștere” a salariilor bugetarilor în 2027, anunță Bolojan. „Pentru că altfel am intra într-o fundătură”
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi, despre legea salarizării unitare a bugetarilor, că pentru creșterea salariilor începând de anul viitor „nu avem decât două posibilități reale: fie o creștere de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie creșteri mai mari printr-o reducere de personal, acolo unde nu se justifică”.
Șeful guvernului a avertizat că nivelul cheltuielilor salariale în sectorul public a ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB.
Bolojan a făcut joi la Guvern mai multe declarații cu privire la proiectul de lege privind salarizarea unitară în sistemul public, jalon în PNRR cu o finanțare de peste 770 milioane de euro, bani pe care riscăm să-i pierdem dacă această lege nu va fi adoptată până la sfârșitul lunii august din acest an.
„Așa cum știți, avem un angajament asumat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, astfel încât salariile din sectorul public să fie stabilite în mod transparent. Astăzi există diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare”, a spus Bolojan.
„Avem cheltuieli salariale disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări”
Potrivit acestuia „este necesară, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne aflăm”.
„Astăzi avem, indiferent ce s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înțelegem bine, disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a anunțat că în perioada următoare vor avea loc discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din fiecare domeniu, pe acest subiect și a prezentat câteva date care vor sta la baza acestor discuții.
Peste 1,2 milioane de bugetari la sfârșitul anului 2025
„Avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România, așa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanțe la sfârșitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale. Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Și ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește; se vede foarte clar această tendință”, a declarat premierul interimar.
Salariile bugetare sunt decuplate de productivitate
O altă problemă semnalată de Bolojan este aceea că „avem creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate”.
„Din fiecare leu colectat, peste o treime acoperă salariile bugetarilor”
Nu în ultimul rând, a mai spus acesta, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale.
„Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari”, a spus premierul.
De aceste constrângeri trebuie să țină cont orice legiuitor, susține acesta.
„Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Aceasta este situația”, a subliniat Bolojan.
Cele două scenarii de creștere a salariilor bugetarilor
Premierul a subliniat că acestea sunt datele legate de salarizare de care se vor ține cont pentru o lege a salarizării care să fie sustenabilă și care să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate.
„Totul ține, de asemenea, de angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem ca țară, pentru că, așa cum știți, doar dobânzile pe care le plătim anul acesta reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, deci undeva în jur de 60 de miliarde de lei”, a afirmat Ilie Bolojan.
Cheltuielile salariale nu mai pot depăși 8,1% din PIB
Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB.
„Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a prezentat singurele scenarii de creștere a salariilor bugetarilor anul viitor.
„Creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie, dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus acesta.
Legea salarizării, mediată de președintele Nicușor Dan
Ilie Bolojan a spus că „sunt alternative care vor fi discutate în perioada următoare”, precizând că totul este mediat de președintele României.
„Și se cuvine să mulțumesc pentru că, în aceste zile, președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, la care am participat, Guvernul, prin domnul ministru interimar al muncii, domnul Pîslaru, și sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus premierul.