DOCUMENT Programul de guvernare: Sistemul de pensii va fi echilibrat cu redevențele din exploatarea gazelor din Marea Neagră

Unul dintre cele mai interesante puncte din programul de guvernare al cabinetului Cîțu se referă la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Guvernul Cîțu își propune să modifice Legea Offshore, pentru a debloca investițiile din Marea Neagră, iar banii obținuți din exploatarea gazelor vor fi împărțiți în trei. O treime va fi folosită pentru tranziția verde, cofinanțare pentru proiectele europene, o treime pentru extinderea rețelelor de gaze naturale și o treime pentru echilibrarea sistemului de pensii.

Vezi aici

programul de guvernare

Reamintim că USR-PLUS milita pentru folosirea acestor redevențe obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru alimentarea fondurilor de pensii administrate privat (Pilon II). USR spunea că prin aceste fonduri de pensii, banii veniți din gazele offshore ar putea fi folosiți pentru investiții.

În ceea ce privește deblocarea proiectelor din Marea Neagră, Guvernul Cîțu mai are în vedere și alte măsuri:

• Finalizarea procedurii de aprobare a Proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea procedurii pentru recepționarea lucrărilor executate de către titularii de acorduri petroliere în baza Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore;

• Colaborare interministerială în vederea modificării și completării Legii nr.123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale;

• Promovarea unui proiect de Ordonanță de Urgență privind asigurarea continuităţii alimentării cu gaze naturale către sistemele de distribuţie a gazelor naturale, în situaţia depletării zăcămintelor/ încetarea/ renunţarea la concesiunea petrolieră, suspendarea activității sondei petroliere;

• Identificarea soluțiilor pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție gaze naturale din România în vederea extinderii zonelor concesionate.

Aceste măsuri sunt trecute la capitolul Energie, un capitol vast, plin de măsuri care vizează multe investiții. Măsurile din energie, pe scurt:

• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• Promovarea de investiții în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – SUA;

• Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagra

• Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziție către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European;

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport a energiei electrice pentru a crește capacitatea de interconectare cu statele vecine și a putea prelua capacitatea suplimentară de producție de energie electrică din surse noi sau regenerabile;

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție;

• Clarificarea cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă;

• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbția de fonduri europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore si energie solară; încurajarea tranziției către energia bazată pe biomasă sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale.

• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacități de capturare a CO2, identificarea și valorificarea materiilor prime rare (de ex. litiu).

• Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie; de asemenea, înscrierea României în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie;

• Participarea la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică; și susținerea atragerii de investiții în soluțiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate și care au fost suficient testate pentru a funcționa în condiții de eficiență economică;

• Susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru stații de reîncărcare electrice și combustibili alternativi, potrivit legislației europene – CNG, LNG, biocarburanți și hidrogen (pe termen mediu și lung) – prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale și încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare.

• Stimularea investițiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric (producție – transport – consum) și în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri) precum și accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor de energie;

• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin a acționa asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ și de reglementare transparent, stabil și coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a crește gradul de transparență al actului managerial si pentru investiții bazate pe principii de eficiență economică și neutralitate tehnologică, pastrand controlul strategic al statului roman.

• Acordarea unui loc central consumatorilor și prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creșterii eficienței energetice, introducerii sistemelor moderne și eficiente de încălzire a locuințelor, electromobilității și digitalizării; promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susține compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul național de distribuție; redefinirea noțiunii de „consumator vulnerabil” – extinderea definiției pentru a acoperi factori structurali și de acces, comportamentul comercial și designul de piață;

• Crearea și implementarea mecanismului de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență;

• Creșterea eficienței energetice prin accelerarea programelor naționale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice și a celor rezidențiale cu fonduri europene – anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilități, înlocuirea instalațiilor interioare de apă caldă și căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură și a celor regenerabile, precum și digitalizarea; susținerea modificării legislației astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal și de reglementare funcțional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) și a contractelor de performanță energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susținerea măsurilor de eficiență energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip ”clădiri cu zero emisii”, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse și instalații) și a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătățite și încălzirea din surse regenerabile durabile.