DOCUMENT Românii decedați din cauza unor boli infecțioase cu risc înalt erau înmormântați în condiții draconice cu mult înaintea pandemiei: fără haine, fără cosmetizare, în sicriu sigilat

​Românii decedați în urma unor boli infecțioase cu risc înalt – precum variolă, hepatite, infecție HIV, Ebola, febră galbenă, tifos, pestă (ciumă), antrax sau rabie – erau înmormântați în condiții speciale cu mult înaintea pandemiei de COVID-19 – îmbălsămarea, spălarea, îmbrăcarea, pieptănarea sau cosmetizarea trupului neînsuflețit fiind interzise din cauza riscului mare de transmitere a acestor boli, în urma contactului cu cadavrul. Peste acesta se pulveriza dezinfectant, fața se acoperea cu mască, iar trupul neînsuflețit era introdus apoi în saci și în sicriu care era imediat sigilat. Prevederile apar într-un Ordin al Ministerului Sănătății din decembrie 2017, semnat de ministrul de la acea vreme, Florian Bodog.

Ministerul Sănătății a adoptat în urmă cu un an un Ordin ce prevede condiții similare și pentru înmormântarea decedaților de COVID-19, odată cu venirea pandemiei. Regulile de înmormântare pentru aceste persoane urmează acum să fie relaxate de Ministerul Sănătății, la presiunea reprezentanților cultelor și a unei părți a presei.

Ordinul 1533/2017 al Ministerului Sănătății privind aprobarea metodologiei de încadrare a riscului infecţios pentru persoanele decedate cu boli infecţioase prevede că „persoanele decedate în urma unei boli infecţioase prezintă risc de îmbolnăvire pentru cei care manevrează corpul decedatului, pentru familie şi pentru comunitate. Atât corpul, cât şi fluidele corporale pot rămâne infecţioase post mortem şi pot prezenta risc de transmitere prin contact direct sau indirect.”

Potrivit Ordinului 1533/2017 al Ministerului Sănătății, principalele căi de transmitere care trebuie luate în considerare la manipularea cadavrelor umane sunt:

• 1. sângele şi alte fluide corporale, precum saliva, lichidul pleural etc.;

• 2. produse de dejecţie: fecale şi urină;

• 3. aerosoli infectanţi, care pot fi eliberaţi în momentul mutării sau ca urmare a autopsierii sau îmbălsămării cadavrului;

• 4. tegumentele decedatului sau suprafeţele contaminate cu agenţii posibil infecţioşi, menţionaţi la pct. 1-3.

Modul de transmitere a agenţilor infecţioşi de la decedat către persoanele care manipulează corpul decedatului:

• 1. prin contactul direct al mâinilor, degetelor ori al mucoasei oculare sau al altor mucoase (nazală, bucală) a persoanei care manipulează cadavrul cu nasul, ochii, gura sau cu obiecte contaminate aparţinând decedatului ori ca urmare a împroşcării cu sânge sau alte fluide corporale ale decedatului;

• 2. prin inhalarea aerosolilor contaminaţi, rezultaţi în timpul manipulării/îmbălsămării/autopsierii cadavrului;

• 3. prin contactul direct al tegumentului neintegru (care prezintă o soluţie de continuitate) a persoanei care manipulează corpul decedatului, cu tegumentul sau fluidele decedatului.

Clasificarea riscului de transmitere a bolilor infecţioase în funcţie de gravitate, pentru persoanele care manipulează, autopsiază sau vin în contact direct cu cadavrul:

1. Risc înalt se atribuie pentru următoarele boli:

• a)variola/variolidul;

• b)febre virale hemoragice (Lassa, Ebola, Marburg etc.);

• c)febra galbenă;

• d)tifos exantematic;

• e)pesta (ciuma);

• f)antrax;

• g)rabia.

2. Risc mediu se atribuie pentru următoarele boli:

• a)hepatite B, C;

• b)infecţie HIV;

• c)encefalopatii spongiforme transmisibile (spre exemplu, Boala Creutzfeldt-Jakob);

• d)holeră;

• e)febră tifoidă şi paratifoidă;

• f)dizenterie (amoebiană sau bacilară);

• g)salmoneloză;

• h)tuberculoză pulmonară;

• i)difterie;

• j)boală meningococică (netratată);

• k)scarlatină;

• l)bruceloză;

• m)leptospiroză;

• n)infecţie cu Stafilococ auriu meticilinorezistent (MRSA) (în cazul în care există dovezi medicale);

• o)infecţie cu enterococi rezistenţi la vancomicină (în cazul în care există dovezi medicale).

Ordinul 1533/2017 prevede, de asemenea, că „în cazul în care există scurgeri de fluide din cadavru, bolile prevăzute la lit. a)-c) se încadrează la risc înalt; în celelalte cazuri, riscul este mediu.” În plus, „nivelul de risc se poate modifica, dacă apar tulpini microbiene cu patogenitate crescută.”

1. Precauţiuni specifice pentru contactul cu decedaţii cu boli cu risc înalt de transmitere:

• a)Se interzice îmbălsămarea decedatului.

• b)Se interzic practicile obişnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare, pieptănare, cosmetizare a cadavrului.

• c)Se pulverizează dezinfectant peste cadavru.

• d)Se acoperă faţa cadavrului cu o mască; de asemenea se vor acoperi şi alte orificii cu potenţial de eliminare a fluidelor/ secreţiilor pentru a scădea riscul de infectare prin picături infecţioase de aerosoli.

• e)Cadavrul se introduce în doi saci rezistenţi, de vinil. După introducerea cadavrului în fiecare sac, acesta se pulverizează cu dezinfectant, urmat de introducerea în sicriu.

• f)Sicriul se închide şi se sigilează. Este interzisă vizionarea sau contactul direct cu cadavrul, fiind interzisă redeschiderea sicriului.

• g)Persoanele care manipulează sicriul sunt instruite şi echipate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 741/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum şi criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare şi nivelul fondului de garantare.

• h)Înainte de a acoperi sicriul cu pământ, angajaţii cimitirului toarnă peste sicriu var cloros sau un dezinfectant care generează clor activ în concentraţie de minimum 10%.

• i)Groapa trebuie să aibă o adâncime de minimum 3 metri.

• j)Deshumarea înainte de trecerea a 7 ani de la deces este strict interzisă, cu excepţia situaţiilor prevăzute de reglementările în vigoare.

• k)Persoanele care manipulează cadavrul ori îmbrăcămintea şi obiectele contaminate cu secreţii ale decedatului vor purta obligatoriu echipament de protecţie individuală: mănuşi, protectoare faciale, echipament din tyvek, măşti chirurgicale, protectoare oculare şi cizme de cauciuc care pot fi dezinfectate.

• l)Se interzicere folosirea obiectelor contaminate cu fluide ale decedatului.

• m)Se realizează obligatoriu dezinfecţia spaţiilor în care a stat bolnavul înainte de a deceda, a obiectelor, îmbrăcămintei, lenjeriei, precum şi curăţarea acestora.

• n)Se realizează dezinsecţia obiectelor şi spaţiilor în care a stat bolnavul înainte de a deceda şi spaţiilor în care a fost păstrat după deces, inclusiv îmbrăcămintea acestuia, în cazul pestei, tifosului exantematic, febrelor hemoragice.

• o)Se efectuează deratizarea în spaţiile în care a stat bolnavul înainte de a muri şi spaţiile în care a fost păstrat după deces, în cazul pestei, tifosului exantematic, febrelor hemoragice.

• p)Dezinfecţiile prevăzute la lit. c) şi m) se realizează cu dezinfectanţi care asigură distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor bacterieni, conform cu activităţile biocide menţionate în avizul sau în autorizaţia emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide.

2. Precauţiuni specifice pentru contactul cu decedaţii cu boli cu risc mediu de transmitere:

• a)Se permite îmbălsămarea decedatului.

• b)Se permit practicile obişnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare, pieptănare, cosmetizare a decedatului, respectând precauţiunile standard prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

• c)Se permit manipularea, vizualizarea şi contactul direct cu cadavrul, respectând precauţiunile standard în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

• d)Se pulverizează dezinfectant peste cadavru.

• e)Se obturează cu vată îmbibată în dezinfectant orificiile cu potenţial de eliminare a fluidelor/secreţiilor.

• f)Persoanele care manipulează cadavrul, îmbrăcămintea şi obiectele contaminate cu secreţii ale decedatului vor purta obligatoriu echipament standard de protecţie individuală.

• g)Se interzicere folosirea obiectelor contaminate cu fluide ale decedatului.

• h)Se efectuează dezinfecţia spaţiilor în care a stat bolnavul înainte de a deceda, a obiectelor, îmbrăcămintei şi a lenjeriei, precum şi curăţarea acestora.

• i)Se efectuează dezinsecţia în spaţiile în care a stat bolnavul înainte de a deceda şi spaţiile în care a fost păstrat după deces, inclusiv îmbrăcămintea acestuia în cazul bolilor cu transmitere digestivă.

• j)Dezinfecţiile prevăzute la lit. d) şi h) se realizează cu dezinfectanţi care asigură distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor bacterieni, conform cu activităţile biocide menţionate în avizul sau în autorizaţia emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide.

Pentru persoanele care au decedat cu infecţie HIV, hepatite B, C, holeră, dizenterie, salmoneloze, la care există scurgeri de fluide/materii fecale, se va/vor folosi un sac/doi saci, după caz, înainte de introducerea în sicriu a decedaţilor, se mai precizează în Ordin.

De asenenea, pentru persoanele care au decedat cu infecţie HIV, hepatite B, C şi encefalopatii spongiforme transmisibile, la care există scurgeri de fluide, se vor aplica următoarele precauţiuni specifice:

• se interzice îmbălsămarea decedatului;

• se interzic practicile obişnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare, pieptănare, cosmetizare a decedatului;

• se pulverizează dezinfectant peste cadavru;

• se va acoperi faţa decedatului cu o mască, de asemenea se vor acoperi şi alte orificii cu potenţial de eliminare a fluidelor/secreţiilor pentru a scădea riscul de infectare prin picături infecţioase de aerosoli; –cadavrul se introduce în doi saci rezistenţi de vinil. După introducerea cadavrului în saci, se pulverizează cu dezinfectant, urmat de introducerea în sicriu.

Precauţiuni specifice pentru contactul cu decedaţii cu boli cu risc scăzut de transmitere:

• Se permite îmbălsămarea decedatului.

• Se permit ritualurile de igienizare a cadavrelor.

• Se permit: manipularea, vizualizarea şi contactul direct cu cadavrul.

• Nu este necesară folosirea sacilor pentru cadavre.

Ordinul 1533/2017 al Ministerului Sănătății poate fi consultat integral aici.