​DOCUMENTE Comisia Europeană cere Guvernului României să ia măsuri de limitare a cheltuielilor publice, în anul 2020, cu două rânduri de alegeri. Noua lege a pensiilor, risc semnificativ

​Comisia Europeană cere miercuri Guvernului Orban să ia măsuri pentru limitarea cheltuielilor publice în anul electoral 2020, când vor avea loc alegerile locale și parlamentare, România rămânând în continuare sub procedura de corecție a abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu, „celebrul MTO”. În raportul către Consiliul UE, Comisia mai arată că legea pensiilor prezintă un „risc semnificativ” de creștere a deficitului public în anul 2020 și mai departe.

Comisia Europeană a transmis, miercuri, oficial o recomandare pentru România de a corecta, în 2020, abaterea semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu, „celebrul MTO”. Încă din anul 2017 România se află sub procedură de corecție a abaterii semnificative de la MTO, iar pe 25 septembrie 2019 reprezentanții Bruxelles-ului au venit la București într-o misiune, pe vremea când încă era în funcție guvernul Dăncilă.

În urma misiunii de la București din 25 septembrie 2019, Comisia Europeană a constatat „absența unei acțiuni eficiente din partea României”, precum și o „abatere ridicată cumulată de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu”.

De asemenea, pe 15 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă, încă în funcție ca interimar, a transmis CE o scrisoare privind acțiunile sale pentru corectarea abaterilor de la MTO, dar nu i-a convins pe cei de la Bruxelles. „Având în vedere informațiile furnizate de autorități în raportul lor și evaluarea generală bazată pe prognoza Comisiei de toamnă 2019, Consiliul UE a concluzionat că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea sa din 14 iunie 2019”, spune acum Comisia Europeană.

Comisia Europeană mai spune miercuri că actualul guvern Orban trebuie să ia o serie de măsuri pentru corectarea abaterilor și limitarea deficitelor, în anul 2020, când au loc alegerile locale și parlamentare, precedate de campanii electorale.

Astfel, CE transmite României o nouă recomandare:

• Pentru a corecta abaterile cumulate și pentru a readuce România pe o cale de ajustare corespunzătoare în urma devierilor anterioare, un efort suplimentar ar trebui să completeze ajustarea structurală anuală recomandată de 0,75% din PIB pentru 2020. O suplimentare a efortului de 0,25% din PIB pare adecvată, având în vedere amploarea abaterilor cumulate de la traiectoria de ajustare către obiectivul pe termen mediu. Astfel se va accelera ajustarea către obiectivul bugetar pe termen mediu, fără a pune în pericol creșterea economică.

• Conform prognozei de toamnă a Comisiei pentru 2019, echilibrul structural al României se va deteriora cu 0,8% din PIB în 2019 și cu încă 0,8% din PIB în 2020. Ca urmare, se estimează un structural de 2,5% din PIB în anul 2019 și 3,4% din PIB în 2020, peste obiectivul bugetar pe termen mediu care prevede un deficit structural de 1% din PIB.

• România ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB, punând astfel statul membru pe o traiectorie de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu.

• De aemenea, România ar trebui să utilizeze toate veniturile la buget pentru reducerea deficitului. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire durabilă a echilibrului structural al administrației publice, într-o manieră favorabilă dezvoltării.

• România ar trebui să raporteze Consiliului UE până la 15 aprilie 2020 acțiunile întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare a CE. Raportul ar trebui să furnizeze măsuri suficient de detaliate și anunțate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre aceste măsuri, în vederea respectării traiectoriei de ajustare necesare, precum și a proiecțiilor bugetare actualizate și detaliate pentru 2020.

Legea pensiilor – risc semnificativ

În urma misiunii din 25 septembrie 2019, funcționarii de la Bruxelles mai avertizează, în raportul lor, că „noua lege a pensiilor prezintă un risc semnificativ ascendent pentru deficitul public în 2020 și nu numai”.

„Legea, în vigoare din iunie 2019, conține creșteri anuale semnificative, ad-hoc ale punctului de pensie (principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor pentru limită de vârstă) în perioada 2019-2021, incluzând o creștere de 40% în septembrie 2020. De asemenea, conține generoase modificări ale formulei de indexare a pensiilor standard și o recalculare ascendentă a pensiilor existente din 2022.” – avertizează Comisia.

Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului, din expunerea de motive însoțitoare, legea va crește cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 și 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul nominal din 2018.

Potrvit raportului CE, staff-ul Ministerului Finanțelor a declarat că strategia fiscală pentru următorii ani oferă un spațiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, datorită îmbunătățirii conformității fiscale și înghețării cheltuielilor.

În schimb, funcționarii Comisiei, care au fost în misiune la București, le-au spus celor de la MFP că nu este clar modul în care noua lege a pensiilor (în special creșterea cu 40% a pensiilor) poate fi adaptată fără a modifica programul de implementare.

Conform Consiliului Fiscal și Băncii Naționale a României, punerea în aplicare a legii pensiilor în termenul legislativ nu este compatibilă cu menținerea deficitului principal în limita de 3% din valoarea de referință a PIB a tratatului – se mai arată în raportul CE.

Descarcă de AICI recomandările CE

Decsarcă de AICI Raportul CE.