Remus Ștefureac: Mă aștept să fi crescut, pentru că, în urmă cu două luni, singurul susținător al ideii de alegeri anticipate era AUR. Nu-mi aduc aminte de o altă formațiune politică sau de un alt lider politic relevant care să fi susținut ideea alegerilor anticipate.
În această perioadă, s-au întâmplat două lucruri care, din perspectiva populației, pot influența percepția publică:
- Criza politică s-a prelungit, pentru că formațiunile politice nu reușesc să ajungă la un compromis. Prin urmare, ideea rezolvării crizei politice prin negocieri pare aproape compromisă.
- În discursul public vedem nuanțări. Vedem chiar mesaje de sprijin pentru ideea alegerilor anticipate venind dinspre principalele partide: PNL, chiar și USR. Și dinspre PSD, mai recent. Iar în acest context și președintele Nicușor Dan și-a nuanțat poziția pe acest subiect.
Cristian Andrei: Ce a crescut în ultimele luni, măsurat în sondajul nostru de acum o săptămână, de la Agenția de Rating Politic, este numărul celor care spun că ar merge la vot. S-a activat destul de mult public de toate părțile pe fond de criză – asta e important.
Ne interesează mai degrabă câți ar merge la vot, în ipoteza unor alegeri, pentru că, serios vorbind, nimeni nu-și face planuri sau nu se gândește la anticipate – e doar o posibilitate. Dacă ar fi să reținem ceva este că votanții partidelor anti-sistem sunt mult mai disciplinați și susțin teza propriului partid.
Clasamentul partidelor, așa cum se vede din sondaje
HotNews: Dacă alegerile anticipate ar avea loc duminică, cine ar avea de câștigat și de ce?
Remus Ștefureac: Strict pe baza măsurătorilor realizate în ultimul an, adică nu doar „poze” ale momentului: AUR a oscilat în acest an între 37% și 40%, nu a coborât sub acest nivel. Din acest punct de vedere, AUR ar câștiga net în cazul unor alegeri anticipate.
De asemenea, PNL ar putea obține un scor mai mare decât cel de la alegerile parlamentare din 2024, mai ales ca urmare a evoluțiilor din ultimele două luni. Nu știu dacă este conjunctural, dar au determinat o creștere a intenției de vot. Paradoxal, moțiunea de cenzură a funcționat ca o trambulină electorală pentru PNL.
PSD și USR mai degrabă cred că ar stagna în raport cu scorul obținut la alegerile parlamentare. PSD s-a situat într-un interval cuprins între 17% și 20%, în timp ce la alegerile parlamentare a obținut în jur de 22-23%. Sigur, PSD a mai avut și minime, însă acestea pot fi conjuncturale.
USR a oscilat între 10% și 13%. În cazul USR, există și un alt aspect: o parte dintre votanții partidului, cel puțin în ultimele două luni, par să se îndrepte spre PNL. Poate fi un sistem de vase comunicante. Asta nu exclude, evident, posibilitatea unor mobilizări suplimentare în campanie, iar USR să obțină un scor mai mare sau, dimpotrivă, unul mai mic, tocmai ca urmare a acestor fenomene.
De asemenea, cred că SOS România și POT nu vor mai trece pragul electoral. În niciun moment nu au înregistrat un scor mai mare de 3%.
AUR, PNL, PSD, USR – cam aceasta ar fi ordinea în acest moment, pornind de la premisa absenței campaniei electorale și, sigur, de la o altă necunoscută, care este prezența la vot. Insist: estimările pe care le facem nu iau în considerare o potențială campanie electorală.
Cristian Andrei: Avem azi, pe datele noastre de la ARP, două bazine de vot mai mobilizate, AUR și PNL. Dacă-n cazul AUR motivul este resentimentul ridicat față de clasa politică în general, PNL a beneficiat de un aflux de susținători pe strategia de victimizare din ultimele luni și pe nevoia acestei părți de electorat de a avea o voce pe care și-o cam pierduse în ultimii ani.
Chiar dacă PNL a ajuns la paritate cu PSD, AUR este încă la distanță de ceilalți. O campanie electorală ar schimba, însă, multe. Și se pune întrebarea dacă nu cumva votanții AUR sunt mai mobilizați, mai dornici să dea un vot de sancțiune și astfel să crească și mai mult?
Niște alegeri anticipate sunt ceva complet inedit, sunt totuși niște alegeri parlamentare care nu sunt nici la termen, iar prezența per total e probabil să fie mai mică și să te trezești cu surprize, dacă publicul proeuropean nu se prezintă la vot.
SENS „rezonează foarte puternic în rândul publicului foarte tânăr”
– Există și partide neparlamentare care ar putea surprinde dacă s-ar organiza anticipate? De exemplu, Eugen Tomac de la PMP și Ludovic Orban de la Forța Dreptei, partide cu scoruri slabe la ultimele alegeri, au fost foarte vizibili în ultimele luni.
Remus Ștefureac: E adevărat. Pe de altă parte, experiența recentă ne-a arătat că în Parlament au intrat mai degrabă partide noi, cum a fost cazul POT.
Nimeni nu se aștepta să vadă POT în Parlamentul României – aproape că nu exista – și iată că s-a întâmplat. Aș vedea mai degrabă formule de acestea surprinzătoare, care fie beneficiază de campanii agresive, puternice pe rețele sociale, fie reușesc să capteze nișe din electorat.
Mă gândesc la partidul SENS, care rezonează foarte puternic în rândul publicului foarte tânăr, 18-29 de ani. Dacă aici ar fi o mobilizare mai puternică, cu o campanie susținută și de resurse, pot apărea surprize.
La fel cum nu sunt excluse partide despre care noi nu știm acum. Pe fondul unei campanii surprinzătoare și, eventual, pe fondul asocierii cu personaje care sunt credibile pentru o parte a populației, este posibil să ne trezim cu partide noi în Parlament.
Cristian Andrei: Stocul de noi forțe politice este epuizat după două cicluri electorale care au adus pe rând în Parlament: USR, AUR, apoi SOS și POT. E greu sau imposibil să pariezi sau să analizezi ceva ce nici nu există azi.
Mai degrabă putem vedea reorganizări de tipul PNL+USR într-un pol electoral. Și încă ceva, AUR consumă cam tot oxigenul pe zona populistă, iar PNL-USR acoperă aproape la maxim potențialul zonei mai reformiste din societate.
Singura posibilitate, la fel ca la alegerile din 2024, ar fi ca domnul Călin Georgescu să dea un mesaj pentru vreun partid mic sau nou și să-i salte scorul, dar e posibilitate marginală.
Problema fragmentării rămâne, „ce ar schimba radical aceste alegeri ar fi raportul dintre PSD și AUR”
– Alegerile anticipate ar scoate România din blocajul politic sau ar genera și mai multă fragmentare? Există riscul ca alegerile anticipate să producă un Parlament și mai greu de gestionat?
Remus Ștefureac: Nu cred că alegerile anticipate ar rezolva problema fragmentării pe care o avem astăzi în Parlamentul României, pentru că avem o fragmentare foarte mare, aceasta fiind și cauza prelungirii crizei politice. Ca urmare a rupturilor, avem 10 grupuri politice reprezentate în Parlamentul României, ceea ce face foarte dificilă coagularea și compromisul politic.
Alegerile anticipate, judecând după cum arată aceste tendințe, nu par să rezulte într-o diminuare a fragmentării, poate cu excepția concentrării votului acesta – hai să-l numim suveranist – în jurul AUR. Pentru că, dacă ne uităm la alegerile din 2024, votul suveranist a însemnat vreo 35%, să spunem: POT, SOS și AUR adunate. Dacă ne uităm acum la structura intenției de vot, AUR practic va monopoliza această zonă. Poate acesta ar fi elementul de noutate.
Cristian Andrei: Tehnic, am fi în același loc, chiar dacă PNL+USR ar fi mai întărite și PSD și-ar mai pierde din „sateliții” pe care îi are între parlamentarii neafiliați sau din partidele populiste. Ar schimba doar puterea de negociere între PSD și PNL-USR, în favoarea PNL-USR. De fapt creșterea AUR, spre 40%, ar lăsa și mai puțin spațiu de negociere pentru fostele partide din coaliție (PSD, PNL, USR, UDMR), care ar fi și mai dependente unele de celelalte în a face o coaliție.
Ce ar schimba radical aceste alegeri ar fi raportul dintre PSD și AUR. PSD și-ar pierde poziția mai puternică de azi față de AUR. S-ar oficializa scorul aproape dublu al AUR față de PSD, iar PSD n-ar mai avea opțiunea, pe care încă o are azi, de a lua partidul AUR ca partener-minoritar. Ar fi greu, deci, să ne mai imaginăm o colaborare PSD-AUR, cu un AUR care dictează.
„Ca mobilizare, AUR pleacă cu un avantaj, avantajul energiei resentimentului”
– Cât de volatil este electoratul în acest moment?
Remus Ștefureac: Dacă luăm ultimele experiențe, sigur că am constatat o chestiune simplă, și anume că electoratul este totuși destul de volatil. Numai de la ultimele alegeri, ne-am trezit în Parlament nu doar cu SOS România, ci și cu POT, partid care pur și simplu nu exista. Votul pentru Călin Georgescu, iarăși, reflectă acest lucru.
Dar, dincolo de evoluțiile neașteptate, avem totuși niște tendințe care cumva s-au așezat, și cred că, doar dacă rămânem prizonierii unor, eu știu, triburi ideologice sau unor pasiuni politice personale, nu putem remarca, de exemplu, că un partid precum AUR are toate șansele ca, la alegeri organizate în viitorul apropiat, în acest an, să obțină un scor mult mai mare decât cel obținut la alegerile anterioare.
Cristian Andrei: Problema nu e volatilitatea, ci interesul care ar fi pentru a veni la vot – o participare care ar putea fi redusă, deci impredictibilă. Sunt încă mulți români care s-au săturat de alegeri și nu vor mai veni la vot. Chiar dacă, marginal, o parte s-a activat, suntem încă departe de interesul obișnuit față de niște alegeri. Deci ar fi un joc al mobilizării unde AUR pleacă cu un avantaj, avantajul energiei resentimentului.
„Călin Georgescu ar putea influența jocul politic dacă și-ar manifesta sprijinul pentru un alt partid decât AUR”
– Cât de mult mai influențează astăzi Călin Georgescu opțiunile electoratului?
Remus Ștefureac: Cred că ar fi o naivitate și o eroare să ne închipuim că nu influențează. Călin Georgescu are un grup de susținători loiali, care este destul de închegat, și sigur că, în funcție de conduita sa, ne-am putea trezi cu o influență asupra alegerilor.
Pe de altă parte, comportamentul lui Călin Georgescu este destul de imprevizibil. Ar putea considera, de exemplu, să apeleze la un boicot al alegerilor, tocmai în ideea de subminare a sistemului și a regimului politic care nu recunoaște ideea turului 2 anulat. Dacă acesta și-ar manifesta sprijinul pentru un alt partid decât AUR, ar putea influența semnificativ jocul politic și intenția de vot pentru acel partid. Sigur, AUR s-a consolidat destul de mult, va fi mai dificil să fragmenteze acum acest partid, dar nu-i imposibil.
Cristian Andrei: Este un personaj care, paradoxal, nefiind implicat direct în joc, vorbește din postura de „outsider” și asta are un appeal. Popularitatea sa e mai mare decât a lui George Simion și, de aceea, are potențialul să intervină și să capaciteze o parte din acest electorat. Am spus-o de mai mult timp, competiția politică pentru acest electorat supărat, anti-sistem, va exista, este un segment imens și cu potențial mare electoral, și va fi unul dintre cele mai interesante „meciuri” de urmărit.
