Doi părinți sănătoși nu înseamnă automat un copil fără riscuri genetice. Ce spun medicii despre pregătirea pentru sarcină
Doi oameni sănătoși care vor să aducă pe lume un copil nu au neapărat nevoie de zeci de analize, dar au nevoie de câteva întrebări bune puse înainte ca testul de sarcină să fie pozitiv. De la acid folic și stil de viață până la riscurile genetice pe care le poate purta oricine fără știre, pregătirea începe înaintea obținerii sarcinii, explică dr. Cerasela Jardan, medic primar genetician la MedLife și dr. Gheorghe Gică, medic primar obstetrică-ginecologie la MedLife.
„O sarcină sănătoasă începe înainte ca testul să fie pozitiv”, subliniază dr. Gheorghe Gică, medic primar și șef de secție Obstetrică-Ginecologie la MedLife Medical Park.
Purtător nu înseamnă bolnav
O femeie perfect sănătoasă merge la medic înainte de sarcină nu pentru că are o problemă, ci tocmai pentru că nu are una cunoscută. Un bărbat sănătos poate afla că este purtătorul unei variante genetice fără să aibă vreun simptom, iar partenera lui poate fi la rândul ei purtătoare, creând un risc nebănuit.
Un exemplu relevant este cazul unui cuplu în care ambii parteneri erau perfect sănătoși. Femeia a aflat printr-un screening că este purtătoare a unei variante patogene pentru fibroza chistică (gena CFTR), iar investigarea partenerului a arătat o altă variantă rară, deși niciunul nu avea antecedente.
„Este un exemplu foarte bun pentru un mesaj pe care încerc să îl explic pacienților: purtător nu înseamnă bolnav”, explică dr. Jardan. Dacă ambii parteneri sunt purtători pentru aceeași boală autozomal recesivă, riscul pentru fiecare sarcină este de 25% ca viitorul copil să fie afectat, 50% să fie purtător sănătos și 25% să nu moștenească variantele.
Riscul genetic și istoricul familial: ce trebuie să știe viitorii părinți
Această situație nu este rară: 1–2 din 100 de cupluri sunt la risc de a avea un copil afectat de o boală genetică recesivă, conform Societății Europene de Genetică (ESHG). Istoricul familial nu este însă suficient, deoarece majoritatea copiilor cu astfel de boli se nasc în familii fără un istoric cunoscut.
Totuși, asta nu înseamnă că toate cuplurile trebuie să facă automat teste genetice extinse sau panouri uriașe. „Mai multe gene nu înseamnă automat o informație medicală mai bună”, atrage atenția dr. Jardan.
Înainte de efectuarea unui test, este important să se stabilească ce informație medicală se dorește a fi obținută, mai ales că un rezultat genetic negativ nu înseamnă risc zero, niciun panel neputând exclude toate bolile sau modificările posibile.
Istoricul familial rămâne totuși un instrument valoros urmărit pe cel puțin trei generații. Situații precum o boală genetică în familie, un copil anterior cu malformații, decese inexplicabile sau pierderi recurente de sarcină justifică o consultație genetică dedicată.
Consultația preconcepțională și capcana listelor universale de analize
Primul pas recomandat de dr. Gheorghe Gică este o consultație preconcepțională, inclusiv pentru femeile care se consideră perfect sănătoase. Scopul nu este căutarea unei probleme cu orice preț, ci optimizarea condițiilor de la începutul sarcinii.
O capcană frecventă este transformarea pregătirii într-o listă interminabilă de investigații. Specialiștii subliniază că nu se folosește o listă universală de analize și teste pentru toate femeile care doresc o sarcină, investigațiile fiind individualizate după istoricul medical, examenul clinic și antecedentele familiale. Se pot recomanda analize uzuale, status imunologic, testări pentru infecții tratabile înainte de sarcină și verificarea vaccinurilor, cum sunt cele pentru ROR sau varicelă.
În cazul bolilor cronice, precum diabetul, hipertensiunea sau afecțiunile psihiatrice, tratamentul trebuie reevaluat înainte de concepție. Oprirea medicației fără recomandarea medicului poate fi periculoasă; acolo unde este necesar, aceasta trebuie înlocuită cu alternative compatibile cu sarcina. Totodată, menținerea glicemiei sub control înainte de concepție reduce semnificativ riscul de complicații și de malformații congenitale, conform ghidurilor de endocrinologie.
Acidul folic, stilul de viață și responsabilitatea ambilor parteneri
Acidul folic este esențial, iar administrarea sa trebuie începută cu cel puțin o lună înainte de concepție, la doza uzuală de 400 micrograme pe zi, deoarece tubul neural se formează foarte devreme, înainte ca femeia să știe de sarcină. Pentru pacientele cu istoric de defect de tub neural, doza recomandată de medic este mai mare și trebuie stabilită individual, deși o sarcină anterioară cu probleme nu înseamnă automat o recurență, fiecare caz fiind evaluat separat.
În plus, pregătirea nu este exclusiv responsabilitatea femeii. Factori legați de stilul de viață, precum fumatul, consumul de alcool – pentru care nu există o cantitate sigură în sarcină, conform CDC – și expunerea la toxice, contează în mod egal și la bărbați.
„În multe situații, modificarea stilului de viață al ambilor parteneri este mai valoroasă decât efectuarea unor analize sofisticate”, subliniază dr. Gheroghe.
Totodată, nivelul AMH nu trebuie interpretat ca un cronometru absolut al fertilității, întrucât o valoare scăzută poate crea panică nefondată, iar una bună poate oferi o falsă siguranță. De asemenea, vârsta maternă și paternă avansată aduc riscuri suplimentare care trebuie discutate deschis cu medicul, și nu transformate în factori rigizi de decizie.
Cele trei întrebări practice pentru viitorii părinți
Pentru a sintetiza pașii esențiali, medicii recomandă venirea din timp la o consultație preconcepțională înainte ca testul de sarcină să fie pozitiv, cunoașterea detaliată a istoricului familial pe cel puțin trei generații și identificarea diagnosticului exact în cazul unor afecțiuni preexistente. De asemenea, este vitală o discuție medicală informată pentru a analiza responsabil opțiunile de testare și factorii de risc modificabili, evitând investigațiile făcute la întâmplare.
Prin aceste demersuri, medicina prenatală și genetică nu își propun să elimine toate riscurile sau să anticipeze totul, ci să ofere viitorilor părinți claritate, o prevenție reală și opțiuni informate pentru un parcurs medical sigur.
Surse:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4867464
https://academic.oup.com/humrep/article/39/8/1844/7693179
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Articol susținut de MedLife