Cum au fost tergiversate în justiție dosarele în care a fost inculpat Ion Iliescu. La 35 de ani de la evenimentele tragice, procesele nici măcar nu au început

Fostul președinte al României – care a murit marți, la vârsta de 95 de ani – fusese pus sub acuzare pentru crime contra umanității în două dosare penale, cel privind Revoluția din 1989, respectiv Mineriada din iunie 1990. Sunt două dintre cele mai controversate dosare din istoria recentă a României. 

• Atât dosarul Revoluției, cât și cel al Mineriadei au avut un traseu sinuos în justiție: au fost închise și redeschise de procurori, trimise în judecată și apoi restituite parchetului pentru refacerea anchetelor în repetate rânduri.
•  În luna aprilie, Parchetul General a anunțat trimiterea din nou în judecată a dosarului Mineriadei. Cel al Revoluției a fost restituit ultima dată parchetului anul trecut. Procurorii au fost obligați să refacă rechizitoriu.

În 2019, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, anunța trimiterea în judecată a dosarului Revoluției, moment în care a prezentat public „scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei penale – aproape 30 de ani”. 

Inculpat în dosar alături de Gelu Voican Voiculescu (fost viceprim-ministru) și Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare), Ion Iliescu era trimis în judecată pentru crime contra umanității.

Potrivit rechizitoriului, „în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN”.

Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe grave.

Restituit de două ori la parchet

Doi ani mai târziu, în 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului Revoluției la Parchet, fiind invocate nereguli în rechizitoriu. 

În august 2022, Gabriela Scutea, procuror general al României la acea vreme, anunţa retrimiterea la Instanţa Supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari. A urmat un alt șir de declinări de competențe de la o instanță la alta

La șase luni de la trimiterea în judecată, un judecător de cameră preliminară de la instanţa supremă a decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar şi l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).

În octombrie 2023, CAB a decis începerea procesului, stabilind că de această dată rechizitoriu a fost întocmit corect. Decizia a fost contestată de Iliescu și ceilalți doi inculpați, iar dosarul ajunge din nou la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la completul compus din judecătorii Lia Savonea, Mihail Udroiu și Elena Barbu. 

În septembrie anul trecut, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au decis restituirea dosarului Revoluției la parchet pe același motiv: rechizitoriu conține nereguli iar procurorul nu le-a rectificat. Magistratul Elena Barbu a avut opinie separată.

Magistratul care a lăudat al doilea rechizitoriu

„Respectarea dreptului la un proces echitabil al inculpatului implică şi stabilirea în mod previzibil a obiectului judecății care (…) se limitează la faptele şi la persoanele arătate în actul de acuzare, fiind astfel necesar ca actul de sesizare să cuprindă descrierea fiecărei fapte care formulează obiectul acuzaţiei penale, cu indicarea pentru fiecare dintre acestea şi a inculpaţilor care se consideră că au participat la comiterea ei”, rețineau cei doi judecători în motivarea deciziei.

În opinia separată, judecătoarea Elena Barbu susținea contrariul: „rechizitoriul refăcut este bine structurat și prezintă în mod clar și complet situația de fapt deosebit de complexă, faptele de natură penală reținute în sarcina inculpaților, fiind stabilite clar circumstanțele de timp, de loc și modalitatea de comitere a acestora, precum și încadrarea juridică dată faptelor”.

 Dosarul care cuprinde 3.000 de volume se află în prezent la ICCJ, Secția Parchetelor militare.

Epopeea Mineriada

Dosarul „Mineriada”, în care Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, a avut la rândul său un parcurs controversat. 

În 2008, fostul procuror general Laura Coduța Kovesi a dat rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, explicând public ulterior viciile de procedură din dosarul ce fusese instrumentat de procurorul militar Dan Voinea.

În 2014, România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să continue investigațiile. CEDO sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

În 2015, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, infirmă rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale, iar în 2017 dosarul este finalizat de procurori și trimis în instanță, dar stă la Camera Preliminară de la Curtea Supremă aproape doi ani. În mai 2019, instanța decide retrimiterea lui la Parchetul Militar pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. 

Parchetul a contestat decizia, însă contestația a fost respinsă în decembrie 2020, când dosarul este trimis din nou procurorilor.

Cinci ani a durat refacerea anchetei, dosarul fiind trimis din nou în judecată anul acesta, în luna aprilie. Alături de Ion Iliescu, au fost inculpați fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și fostul lider al minerilor Miron Cozma.  Cele peste 1.400 de pagini ale rechizitoriului Parchetului General în dosarul Mineriadei din iunie 1990 conțin mărturii puternice ale victimelor. 

Acuzațiile

În dosarul Mineriadei, Ion Iliescu este acuzat că alături de ceilalți inculpați „au constituit un grup criminal de tip sistemic – în care au fost atrase și alte persoane, cu diverse contribuții – cu scopul punerii în aplicare a unei acțiuni represive asupra populației civile din municipiul București, care reprezenta opoziția față de persoanele aflate la putere în acea perioadă, acțiune represivă care a fost pusă în executare începând cu data de 13 iunie 1990 și are caracterul unui atac generalizat și sistematic lansat împotriva populației civile”.

Iliescu, acuză procurorii, a ordonat, a solicitat, a încurajat acțiunea represivă care s-a soldat cu uciderea prin împușcare a patru persoane, violarea a două persoane, vătămarea a 1.311 persoane și privarea de libertate a 1.211 persoane.

Fostul președinte este acuzat că a ordonat implicarea angajaților Ministerului Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerului de Interne, procuraturii în actele de opresiune și manipularea opiniei publice.

”Sistemul dornic să îl servească”

De asemenea, Iliescu a fost cel care a ordonat venirea în capitală a celor peste 10.000 de mineri și muncitori, care au agresat prin acte de violență extremă manifestanții și au intimidat populația capitalei.

„Ion Iliescu este și principalul beneficiar al faptelor, la care a concurat un sistem dornic să îl servească pe cel care fusese proaspăt ales președinte al țării. Prin influența majoră pe care o avea la nivelul opiniei publice, inculpatul a fost capabil să o manipuleze, cu privire la existența unei lovituri de stat de sorginte legionară ceea ce a creat în rândul populației reacția violentă necontrolată”, au reținut procurorii în rechizitoriu.

Dosarul se află în prezent la judecătorul de cameră preliminară al Înaltei Curți de Casație și Justiție.