​Dosarele Wuhan Documente secrete arată cum China a manipulat datele în prima fază a epidemiei Covid-19

​Un grup de medici și asistenți din prima linie, cel mai probabil epuizați, stau înghesuiți la o videconferință în timp ce omul cel mai puternic din China ridică mâna în semn de salut. Este 10 februarie în Beijing și președintele Xi Jinping, care a fost complet absent din spațiul public în ultimele săptămâni, se adresează acum personalului medical din orașul Wuhan care se luptă cu un virus încă necunoscut. Covid-19 nu era încă un cuvânt la ordinea zilei.

Dintr-o încăpere securizată, la o distanță de 1.200 de km distanță de epicentrul a ceea ce avea să fie o pandemie care a dat peste cap întreaga omenire și a dus la pierderea a peste 1,46 milioane de vieți la nivel global, Xi exprimă condoleanțe pentru victimele epidemiei. Președintele chinez face apel la o comunicare publică mai intensă, în vreme ce peste tot în lume îngrijorările privind amenințarea noii boli cresc.

În aceeași zi, autoritățile chineze raportează 2.478 de noi cazuri, ajungându-se la un bilanț global total de 40.000, din care mai puțin de 400 de cazuri sunt în afara Chinei. Dincolo de ceea ce raportau autoritățile, CNN a intrat în posesia informațiilor privind documente interne oficiale care circulau la acea dată în China și care arată un cu totul alt tablou.

Într-un raport marcat ”Document intern, rugăm să păstrați confidențialitatea”, autoritățile din domeniul sanitar din provincia Hubei (epicentrul a ceea ce avea să fie pandemia de Covid-19) listează un bilanț total de 5.918 de noi cazuri la data de 10 februarie, mai mult decât dublu față de cifrele anunțate oficial în aceeași zi.

Aceste cazuri sunt și ele împărțite pe subcategorii: „cazuri confirmate”- 2.345, „cazuri confirmate clinic” 1.772 și „cazuri suspecte” 1.796. Aceste cifre nu au fost făcute publice, întregul sistem chinez părând să încerce a minimaliza săptămâni întregi gravitatea situației.

Cifrele figurează printre dezvăluirile conținute în documente de 117 pagini întocmite de Centrul pentru Controlul Bolilor și Prevenție din provincia Hubei, documente care au fost verificate de CNN.

Adunate, documentele reprezintă cea mai semnificativă scurgere de informații din China de la începutul pandemiei și oferă o primă perspectivă clară asupra autoritățior locale, ce știau și când.

Guvernul chinez a negat constant acuzațiile formulate de SUA și de statele occidentale că ar fi ascuns în mod deliberat informațiile legate de virus.

Documentele obținute de CNN arată contradicții între ceea ce se știa de către autorități și ceea ce era făcut public. În câteva momente critice ale debutului pandemiei, documentele relevă o serie de greșeli clare și un model de eșec care este perpetuat de instituții.

Unele dintre cel mai bătătoare la ochi informații sunt legate de ritmul extrem de lent cu care sunt diagnosticați pacienții cu Covid-19. În Hubei, vorbim despre teste care dau greș și mecanisme de raportări eronate.

Potrivit unui raport de la începutul lunii martie, în medie, timpul între instalarea simptomelor și confirmarea diagnosticului era de 23,3 zile, ceea ce reprezintă un interval extrem de mare ce afectează semnificativ monitorizarea și combaterea bolii.

Marți, 1 decembrie, se împlinește un an de când primul pacient cunoscut a manifestat simptome ale bolii în capitala provinciei Hubei, Wuhan, potrivit unui studiu cheie din publicația medicală Lancet.

Documentele vin în contextul în care SUA și Uniunea Europeană au făcut presiuni tot mai mari pentru ca autoritățile chineze să coopereze cu OMS la ancheta privind originile virusului care a dus la îmbolnăvirea a peste 60 de milioane de oameni peste tot în lume și a făcut 1,46 milioane de victime.

Însă, până acum, experții internaționali au avut un acces limitat la registrele din spitale și datele din Hubei, deși OMS susține că a primit în această săptămână noi asigurări din partea Chinei că va permite chiar și deplasarea unei echipe de anchetă.

Documentele au fost furnizate CNN de către un avertizor de integritate care dorește să își mențină anonimatul. Sursa ar fi lucrat în sistemul sanitar chinez și se prezintă ca fiind un patriot motivat de dezvăluirea adevărului, solidar cu alți colegi medici care au vorbit.

Documentele au fost verificate de către CNN din șase surse independente, experții confirmând autenticitatea lor pentru CNN.

La 10 februarie, sunt consemnate în documente: „cazuri confirmate”- 2.345, „cazuri confirmate clinic” 1.772 și „cazuri suspecte” 1.796. ”Multe dintre cazuri suspecte ar fi trebuit incluse în cazurile confirmate”, spune un expert care a consultat documentele CNN.

„Numerele furnizate arată cât de confuză, complexă și haotică era situația”, a mai spus Huang, de la consiliul pentru relații externe.

Un alt expert în boli infecțioase citat de CNN, profesorul universitar William Schaffner, spune și el că modul în care este raportată situația în documente arată încercarea de a minimaliza impactul epidemiei.

Andrew Mertha, director la Johns Hopkins University specializat în programe legate de China, susține că documentele care par autentice sunt făcute în așa fel încât oficialii să poată prezenta public orice variantă doresc. „Le dai toate variantele astfel încât să nu pui pe cineva într-o situație inconfortabilă”.

Oficialii chinezi au schimbat ulterior modul de raportare și înalți oficiali din sistemul medical au fost demiși.

Discrepanțe apar și când vine vorba de bilanțul deceselor. Pe 7 martie, bilanțul total al victimelor din Hubei declarat oficial era de 2.986. Documentele obținute de CNN arată cu totul altceva: 3.456 de decese, din care 2.675 decese confirmate ca fiind Covid, 647 ”diagnosticate clinic” și 126 ”suspecte”.

În același timp, CNN mai notează că autoritățile din China nu au făcut niciodată public numărul de cazuri identificate în 2019. Potrivit unui grafic care apare într-un document, numărul acestora ar putea fi mai mare decât se crede. Până acum, cele mai certe informații indică faptul că ar fi vorba de 44 de cazuri de ”penumonie cu etiologie necunoscută.

Documentele mai arată că, de la bun început, testarea a fost lipsită de acuratețe și a dus la întârzieri de săptămâni până la diagnostic. Pe 10 ianuarie, chiar oficialii consemnează în documente că testele sunt ineficiente și dau rezultate negative în mod frecvent.