Două vârste la care îmbătrânim accelerat. Ce se întâmplă în corp și cum ne păstrăm forța
Îmbătrânirea nu urmează întotdeauna un ritm constant. Un studiu care a analizat probe de sânge de la peste 50.000 de persoane a identificat două perioade în care schimbările biologice par să fie mai accelerate. Cercetătorii explică ce se schimbă în organism în aceste etape și ce putem face pentru a ne păstra musculatura, mobilitatea și autonomia cât mai mult timp.
Cercetătorii au urmărit proteinele din sânge asociate cu fragilitatea, o stare caracterizată prin scăderea treptată a forței și a rezistenței fizice. Persoanele afectate devin mai vulnerabile în fața bolilor și accidentărilor și se pot recupera mai greu după o spitalizare.
Studiul, publicat în revista Cell Metabolism, a fost realizat pe baza datelor din UK Biobank, unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare medicală din Marea Britanie.
Specialiștii au analizat nivelurile a 2.911 proteine din sângele a 50.506 participanți și au identificat 1.339 asociate cu fragilitatea. Analiza a evidențiat două perioade, în jurul vârstelor de 50 și 63 de ani, în care modificările proteinelor asociate cu fragilitatea sunt mai pronunțate.
Potrivit Juliei Loewenthal, medic geriatru și cadru didactic la Harvard Medical School, medicii au observat de multă vreme că îmbătrânirea este mai rapidă în anumite perioade ale vieții, iar noul studiu ajută la explicarea acestui fenomen prin schimbările identificate la nivel molecular.
Totuși, rezultatele nu înseamnă că organismul trece brusc printr-o transformare la împlinirea acestor vârste. Studiul a comparat persoane din grupe de vârstă diferite, fără să urmărească evoluția acelorași participanți de-a lungul anilor. Prin urmare, cele două perioade identificate trebuie confirmate prin cercetări suplimentare.
La 50 de ani se schimbă felul în care corpul folosește grăsimile și energia
La 50 de ani, analiza a evidențiat mai ales schimbări ale proteinelor implicate în prelucrarea colesterolului, a grăsimilor și a zaharurilor, precum și în reglarea activității hormonale.
Pentru multe femei, această perioadă coincide cu instalarea menopauzei. Scăderea nivelului de estrogen poate accelera pierderea masei musculare și osoase, după cum a explicat Terence Favero, profesor de biologie și științe ale sportului la University of Portland, din SUA.
Scăderea forței musculare începe însă mai devreme, uneori chiar înainte de 40 de ani, și devine tot mai evidentă odată cu trecerea timpului, potrivit lui Kent Langston, de la Yale School of Medicine. Printre explicații se numără reducerea treptată a numărului de neuroni care controlează mișcările și capacitatea tot mai scăzută a mușchilor de a răspunde la stimulii de creștere. În plus, mitocondriile, structurile celulare responsabile de producerea energiei, își pierd treptat din eficiență.
La început, semnele pot fi discrete, inclusiv la persoanele care fac mișcare regulat. Recuperarea după efort durează mai mult, somnul poate deveni mai puțin odihnitor, iar activitățile care înainte păreau ușoare încep să provoace oboseală.
Pentru a identifica fragilitatea, medicii urmăresc cinci criterii:
- 1. pierderea involuntară în greutate,
- 2. epuizarea,
- 3. nivelul scăzut de activitate fizică,
- 4. încetinirea mersului,
- 5. diminuarea forței de strângere a mâinii.
Prezența unuia sau a două criterii indică o stare de prefragilitate, în timp ce trei sau mai multe definesc fragilitatea.
Problemele pot apărea cu mult înainte de vârsta a treia. O cercetare realizată de University of Glasgow, pe baza datelor de la aproape 500.000 de persoane din Marea Britanie, cu vârste între 37 și 73 de ani, a arătat că aproximativ 3% îndeplineau deja criteriile de fragilitate, iar alți 38% prezentau unul sau două semne.
La 63 de ani, schimbările devin mai evidente la nivelul sistemului imunitar
În jurul acestei vârste, cercetătorii au identificat modificări mai accentuate ale proteinelor implicate în funcționarea sistemului imunitar. Printre acestea se numără citokinele, molecule prin care celulele de apărare comunică între ele și reglează reacțiile inflamatorii.
Pe măsură ce organismul îmbătrânește, poate apărea o inflamație de intensitate redusă, dar persistentă. Terence Favero a menționat că acest proces este asociat și cu pierderea treptată a forței musculare.
Analiza a evidențiat, atât la 50, cât și la 63 de ani, schimbări ale proteinelor din țesutul care susține și leagă celulele între ele. Din structura lui face parte și colagenul, prezent în piele, tendoane, oase și mușchi.
Modificările biologice identificate nu înseamnă automat că o persoană devine fragilă. Însă, pot diminua capacitatea organismului de a face față unei afecțiuni, unei accidentări sau unei intervenții medicale, a precizat Favero.
Kent Langston atrage atenția că, odată cu înaintarea în vârstă, recuperarea după o boală sau o spitalizare poate fi tot mai dificilă. Fumatul, sedentarismul, alimentația dezechilibrată, bolile cronice și somnul insuficient pot accelera pierderea forței și a rezistenței fizice.
Cum îți poți menține forța musculară pe măsură ce înaintezi în vârstă
Fragilitatea poate fi prevenită sau chiar redusă, mai ales atunci când primele semne sunt recunoscute din timp, a subliniat Julia Loewenthal. Activitatea fizică regulată este una dintre cele mai eficiente metode de a păstra forța și mobilitatea.
Un studiu publicat în martie 2026, în revista Maturitas, a analizat evoluția a 3.405 adulți din Anglia, cu vârste între 50 și 64 de ani. Persoanele care făceau mișcare de intensitate moderată sau ridicată au avut șanse mai mari să își îmbunătățească starea fizică în anii următori. În plus, cei care locuiau împreună cu alte persoane sau desfășurau activități de voluntariat au prezentat un risc mai redus de a ajunge de la prefragilitate la fragilitate.
Beneficiile exercițiilor sunt susținute și de o analiză a nouă studii, publicată în 2024 în European Geriatric Medicine. În rândul persoanelor de peste 60 de ani, exercițiile fizice au fost asociate cu o reducere de 74% a riscului de fragilitate. Studiile au inclus însă puțini participanți, iar rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.
Cercetătorii de la Flinders University, din Australia, au evaluat, la rândul lor, opt studii care au inclus adulți între 40 și 65 de ani. Antrenamentele de forță și programele care combină mai multe tipuri de mișcare au ajutat la prevenirea sau reducerea fragilității în unele dintre cercetările evaluate, însă rezultatele au variat de la un studiu la altul.
Potrivit lui Terence Favero, organismul își păstrează capacitatea de adaptare la efort și la vârste înaintate. Important este ca mișcarea să fie constantă, iar intensitatea să fie adaptată condiției fizice. Specialistul recomandă:
- Exerciții de forță de două sau trei ori pe săptămână, pentru principalele grupe musculare, cu introducerea treptată a unor mișcări mai rapide, în funcție de capacitatea fiecăruia.
- Activități aerobice, precum mersul alert, înotul sau bicicleta.
- Exerciții de echilibru, pentru menținerea stabilității și prevenirea căzăturilor.
- Pauze regulate de mișcare, pentru cei care petrec multe ore pe scaun.
- Un aport adecvat de proteine, distribuit între mesele zilei.
- Somn suficient și odihnitor, pentru recuperarea după efort.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, adulții ar trebui să facă între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, alături de exerciții pentru întărirea musculaturii în cel puțin două zile. După 65 de ani, sunt recomandate și activități care combină echilibrul cu exercițiile de forță, de minimum trei ori pe săptămână, pentru reducerea riscului de cădere.
Există și câteva indicii simple ale pierderii forței fizice, care pot fi urmărite în timp: dificultatea de a te ridica de pe scaun, mersul tot mai lent, slăbirea forței de strângere a mâinii sau problemele de echilibru. Oboseala persistentă merită discutată cu medicul, deoarece poate avea și alte cauze, precum anemia, tulburările tiroidiene sau depresia.
Potrivit lui Terence Favero, exercițiile fizice practicate constant ajută la păstrarea autonomiei pe măsură ce înaintăm în vârstă. De exemplu, o persoană de 72 de ani care își menține forța musculară poate continua să urce scările și să își ducă singură cumpărăturile, fără să depindă de ajutorul celor din jur.