Dr. Nicolae Mircea Panduru: Obezitatea și diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecția cu SARS CoV-2, cât și pentru evoluția severă a COVID-19

Dr. Nicolae Mircea Panduru, specialist în diabet și nutriție la MedLife, vorbește despre riscurile pe care le pot aduce diabetul și obezitatea, în contextul COVID 19. Obezitatea și diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecția cu SARS CoV-2, cât și pentru evoluția severă a COVID-19. Folosirea scorurilor de risc ajută la depistarea persoanelor cu risc crescut de infecție și evoluție severă în proporție de 70-80%, înainte de infecție sau deteriorarea stării clinice.

Pandemiile de obezitate și diabet zaharat

Specialistul atrage atenția și asupra faptului că obezitatea este, la rândul ei, o pandemie cronică. Cele mai afectate zone sunt Europa, Rusia, America de Nord și America de Sud, cât și Orientul Mijlociu. El susține că „pandemia” de obezitate a evoluat foarte mult în ultimii 30-40 de ani.

Mai mult, la nivelul global, omenirea se confruntă și cu o pandemie de diabet zaharat. În ceea ce privește România, studiile arată ca 1 din 9 persoane suferă de diabet, mai exact, 11% din populație. „Predicțiile făcute în 2007 pentru 2025 au fost deja depășite în 2016, în ceea ce privește diabetul zaharat la nivel mondial. În clipa de față, pentru fiecare pacient cu diabet zaharat diagnosticat, mai există încă unul nediagnosticat”, spune medicul.

Pandemia de COVID-19

La începutul anului 2020 s-a conturat o nouă pandemie, de data aceasta una infecțioasă. Dr. Nicolae Mircea Panduru atrage atenția asupra faptului că harta acestei pandemiei corespunde cu aceleași zone unde obezitatea și diabetul zaharat sunt problematice în rândul populației: America de Nord, America de Sud, Rusia, Europa și Orientul Mijlociu.

Există afectare pulmonară comună?

Specialistul în diabet și nutriție explică dacă putem vorbi despre o intersecție periculoasă între aceste trei pandemii. „Virusul SARS CoV-2 vine la pacienții bolnavi de diabet și obezitate pe un plămân deja afectat”, spune doctorul.

În cazul persoanelor care suferă de obezitate, mecanismele funcționale respiratorii sunt afectate și presiunea intra-abdominală crescută duce la ascensionarea diafragmei și la suprasolicitarea mușchilor respiratorii și, în timp, la scăderea acestor mușchi. Așa cum spune medicul Mircea Panduru, aceste modificări se traduc în scăderea capacității funcționale și capacității vitale pulmonare.

„La pacientul obez și diabetic apare și neuropatia autonomă pulmonară, care se manifestă și prin disfuncție simpatică și parasimpatică, dar și afectează modificarea calibrului căilor aeriene. În plus, apare un răspuns ventilator deficitar la hipoxie. Toate acestea favorizează infecția și, ca să punem cireașa pe tort, în diabetul zaharat poate să apară și neuropatia nervului frenic care accentuează și mai mult disfuncția pulmonară. Chiar dacă este puțin cunoscută această complicație pulmonară în diabetul zaharat și chiar dacă există afectare pulmonară în obezitate, aș vrea să subliniez faptul că pacientul cu diabet și obezitate nu este numai un pacient cu afectare pulmonară”, precizează specialistul în diabet și nutriție. Pacientul cu diabet și obezitate suferă de o afectare multiorganică, deoarece, așa cum menționează medicul, în corpul acestuia, aproape nu există niciun organ neafectat.

Riscul de infecție/evoluție severă COVID-19

Comorbiditățile de tipul obezității și diabetului intră în calculul riscului de infecție cu SARS CoV-2. Sunt peste 145 de modele de predicție ale infecției, iar peste 50 de modele prognostice au fost deja publicate (progresie severă, mortalitate, admisia în ATI, intubare, durata spitalizării).

Obezitatea crește riscul de infectare cu SARS CoV-2, după contact, cu 25-40%, în funcție de magnitudinea obezității și de scorul folosit. Așa cum spune medicul, între indicele de masă corporală și riscul de infecție cu noul coronavirus există o relație în formă de J. Adică, după ce indicele de masă corporală depășește 30-39 de kilograme pe metru pătrat, riscul se plafonează.

Într-un scor calculat de medicii specialiști din cadrul MedLife, cu ajutorul aplicației CovidSAFE, scorul creat de aceștia arată că obezitatea poate crește riscul de infecție cu 6-33%, în funcție de ceilalți parametri ai scorului și de magnitudinea obezității.

Dacă vorbim despre diabetul zaharat, studiile arată că această boală, cu sau fără complicații, este cea mai importantă comorbiditate care influențează riscul de infecție cu SARS CoV-2, după infarctul miocardic. Doctor Nicolae Mircea Panduru arată cum studiile spun că această boală este chiar mai importantă, în cazul COVID 19, decât boala pulmonară obstructivă. În cazul scorurilor de risc calculate de specialiștii MedLife pentru infecția cu noul coronavirus, diabetul crește riscul cu 5-35%, în funcție de controlul glicemic, complicații și comorbidități.

„Toate aceste scoruri reușesc să identifice undeva între 73 și 81% dintre pacienții care urmează să se infecteze cu SARS CoV-2”, mai spune specialistul.

Obezitatea nu afectează doar riscul de infecție, ci și riscul de evoluție severă a bolii COVID-19. Într-o meta-analiză pe șase studii care a cuprins peste 3200 de pacienți, obezitatea a fost asociată cu o creștere a riscului de internare în terapie intensivă cu 21%. Mai mult, obezitatea a fost asociată cu o creștere de 105% a riscului de ventilație mecanică. Acest risc s-a menținut indiferent de grupa de vârstă, fie că e vorba de tineri, fie că e vorba de persoanele în vârstă.

Și diabetul zaharat influențează riscul de infecție severă cu COVID-19. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 28 de studii și peste 7000 de pacienți, s-a raportat că peste 78% dintre pacienții investigați, infectați cu noul coronavirus, au avut un curs clinic bun și doar 20% dintre ei au prezentat un curs clinic sever (admiterea la terapie intensivă, sindromul de detresă respiratorie sau necesitatea de ventilație mecanică). Diabetul este pe locul cinci între cei mai importanți factori de risc.

Specialistul mai spune că nu doar diabetul este important în acest context, ci și calitatea controlului glicemic, adică hemoglobina glicozilată. În studiile publicate pe seama acestui subiect, se arată că pentru fiecare creștere de 1% a hemoglobinei glicozilate înainte de infecția cu virusul SARS CoV-2, riscul de evoluție severă a bolii a crescut de 1.3 până la 1.6 ori.

Deficitul vitaminei D asociat cu obezitatea, diabetul și COVID-19

„Un alt element care leagă obezitatea, diabetul și SARS CoV-2 este deficitul de vitamina D. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 8176 de pacienți COVID, prevalența deficitului de vitamina D a fost de 39%. Mai mult, concentrația vitaminei D sub 50 de nanomoli pe litru a crescut riscul de infecție cu 21%.

În plus, atunci când s-a analizat concentrația vitaminei D sub și peste 75 de nanomoli pe litru, numărul de internări în terapie intensivă și numărul de pacienți decedați a crescut de 1.8 ori”, spune doctor Nicolae Mircea Panduru.

Specialistul atrage atenția și asupra faptului că boala COVID-19 conduce la creșterea glicemiei pe perioada bolii. În cazul unui studiu realizat în Elveția (o meta-analiză pe trei studii, deoarece studiile care analizează modul în care COVID-19 afectează glicemia sunt foarte puține), se arată cum glicemia, pe perioada infecției cu SARS CoV-2 crește în medie, la pacienții cu severitate mare a boli, aproximativ cu 40 de miligrame de decilitri.

De asemenea, hemoglobina glicozilată crește și ea până la 0.5%, însă diferența nu s-a dovedit a fi semnificativă statistic. Acest lucru se întâmplă, așa cum spune medicul specialist în diabet, deoarece durata bolii este scurtă, 14-21 de zile, iar hemoglobina glicozilată reflectă media glicemiei pe trei luni.

Tratamentul diabetului zaharat la pacienții COVID-19

Unul dintre puținele studii realizate pe acest subiect a împărțit pacienții infectați în două grupuri, unii cu un control glicemic bun, undeva la 115 mg/dl, și un al doilea grup, cu un control glicemic mai relaxat, cu o medie de 196 mg/dl. În momentul în care s-au comparat aceste două grupuri s-a observat cum pacienții cu un control bun al glicemiei au avut o scădere a riscului de evoluție severă a bolii de 87%.

Pentru a obține un control glicemic bun, medicul Nicolae Mircea Panduru spune că antidiabeticele orale sunt eficiente, iar Metforminul este cap de listă în rândul acestor medicamente. „Singura meta-analiză pe care o avem în legătură cu tratamentul cu Metformin la pacienții cu COVID-19 ne arată că acest medicament scade riscul de evoluție severă (cât și rata mortalității) cu 46%”, explică el.

Există și alte antidiabetice orale care sunt sigure, după cum menționează medicul specialist, în tratamentul pacienților cu COVID-19. Spre exemplu, el vorbește despre un studiu retrospectiv din Italia care a demonstrat că inhibitorii dipeptidil peptidazei 4 (DPP-4i) sunt siguri în cazul acestor pacienți. Acest studiu a împărțit subiecții în pacienți cu diabet zaharat fără COVID, pacienți infectați cu SARS CoV-2, pacienții spitalizați și pacienții care au avut o pneumonie severă. Rezultatele au arătat că numărul pacienților tratați cu inhibitori DPP-4i a fost aproximativ egal, în toate cele patru grupuri, ceea ce a demonstrat faptul că nu există o legătură imediată între tratamentul cu aceste medicamente și riscul de evoluție severă.

„O altă clasă de medicamente care a fost comparată cu DPP-4i a fost clasa inhibitorilor co-transportorului-2 al sodiului și glucozei (SGLT2) care s-au dovedit a fi la fel de siguri, în cazul pacienților cu COVID-19, precum inhibitorii DDP-4i. Mai mult, la pacienții cu diabet zaharat ar trebui să vorbim și despre tratamentul tensiunii arteriale și peste 80% dintre pacienții cu diabet zaharat sunt tratați cu o clasă specială de medicamente care inhibă sau blochează sistemul angiotensinei. Acest grup mare de medicamente conține două clase de medicamente: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și blocanții de receptori ai angiotensinei și COVID-19. Ambele clase de medicamente sunt sigure în ceea ce privește mortalitatea, dar blocanții de receptori ai angiotensinei au risc ceva mai mare de admitere în terapie intensivă”, spune medicul.

Concluzii

În ceea ce privește concluziile, specialistul Mircea Panduru spune că obezitatea și diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecția cu SARS CoV-2, cât și pentru evoluția severă a COVID-19. Folosirea scorurilor de risc ajută la depistarea persoanelor cu risc crescut de infecție și evoluție severă în proporție de 70-80%, înainte de infecție sau deteriorarea stării clinice.

Mai mult, controlul glicemiei conduce la scăderea riscului de infecție și progresie severă a COVID-19, iar Metforminul, DDPi și SGLT-2i sunt medicamente sigure la pacienții COVID.

Trebuie avut în vedere și faptul că concentrațiile sub un anumit nivel ale vitaminei D au fost asociate cu creșterea riscului de infecție și a progresiei severe a bolii, însă nu există îndeajuns de multe date privind terapia cu vitamina D la acești pacienți.

––-

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.

De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre sunt protejați și tratați. Am pus la dispoziția pacienților servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.