Procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog care s-a autosesizat și a deschis dosarul privind violențele din 10 august 2018 din Piața Victoriei a explicat luni, în studioul HotNews.ro de ce există riscul ca acest dosar să se prescrie în 2026. El a vorbit şi despre reforma pensiilor speciale anunțată de premierul Ilie Bolojan: „Problema a fost tranșată de Curtea Europeană de Justiție. Orice altă discuție care se livrează acum este praf în ochi”.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, e difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook. Principalele declaraţii sunt transmise în format LIVETEXT. 

Despre dosarul 10 august, care riscă să se prescrie: Arată cât valorează acestă cauză pentru conducerea Parchetului General

– Au trecut 7 ani de la 10 august 2018, când Piața Victoriei a fost scena unei intervenții dure a jandarmeriei. Însă dosarul este departe de a se incheia? Se mai poate face ceva să avem o soluție în acest dosar?

– Dosarul 10 august, spre deosebire de celelalte dosare istorice, care prevăd fapte împotriva vieții, este un dosar normal, viu, prescriptibil. Da, la anul se va împlini termenul de prescripție. În ceea ce privește parcursul acestui dosar, el a fost la unitatea din care faceam parte aproximativ 5 zile. Întrucât una dintre persoanele vătămate a formulat și o plângere penală împotriva conducerii statale care atrăgea competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte. Au mai fost câteva situații în care am primit și noi delegări.

Ulterior, dosarul a ajuns la DIICOT, fiind reunit cu dosarul privind lovitura de stat. La momentul la care a ajuns dosarul, din punct de vedere al urmării penale, se pierduseră extrem de multe momente…. Ideea era să se ridice filmările de pe camerele stradale pe câteva zile înainte de eveniment și cel puțin o zi după. Din cunoștințele mele, nu s-a făcut niciodată asta.

De asemenea, ar fi fost indicat să se facă percheziții informatice pe serverele instituțiilor implicate. Ideea este că în urmă cu doi ani, un coleg nou venit la SPN, a primit acest dosar, așa cum se mai întâmplă, și acesta a făcut rechizitoriu, care a fost întocmit la nivelul Tribunalului de pe lângă Înalta Curte. După care rechizitoriului a fost trimis la Tribunalul Militar, el este competent. După ce s-a trecut de camera preliminară, s-a decis la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalte Curte ca noi să asigurăm partea de instanță.

Unitatea noastră este cea mai mare unitate și are cel mai mare volum din tot ce înseamnă sistemul parchetelor militare. Oamenii care ne urmăresc înțeleg că noi avem un dosar pe care îl apreciem ca fiind important, dar există anumite dosare care au o altă valență, unde dăm mai mult decât unui dosar obișnuit. În atare situație, nici prin cap nu ar fi trecut unuia dintre noi care a lucrat în acel dosar să nu ducă dosarul până la capăt. Faptul că s-a ales această cale arată cât anume valorează acestă cauză conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte.

„În ţară, sunt parchete care funcţionează cu un singur om”

– Ce speranță mai poate avea omul de rând din partea sistemului juridiciar?
-Omul să înțeleagă că sistemul judiciar nu este o putere constițională oarecare, ci este acea componentă a puterii de stat care îl protejează pe el de abuzurile altor puteri. Atunci intervine rolul nostru: noi suntem acea pârghie, acel mecanism care, pe de o parte, să țină celelate puteri pe matca lor constituțională și să protejeze cetățeanul, dar fără oameni competenți nu se poate face asta.

– Există o ostilitate publică față de domeniul dvs, care se poate explica și prin astfel de cazuri precum 10 august.
– Absolut. Haideți să ne întoarcem în trecut, la OUG 13. La acel moment s-a încercat o ofertă de… să nu-i spunem mituire. În acea perioadă s-au dat sume restante, multe altele, dar cu toate astea, magistrații au luat poziție și am protestat amplu asupra dezintegrării operative a sistemului judiciar. În acel proiect erau prevederi sinistre, să fie eliminate folosirea filmărilor stradale.

Atunci am ieșit și noi, și o parte a populației, acea populație activă, cu un anumit grad de educație, care realizau că nu va mai exista nici acel minim care să-i protejeze.

Eu în unitatea mea, în 2023, aveam grad de ocupare de 23% din acea schemă redusă, ce performanță poți face așa? Și nu era singura situație, sunt pachete care funcționează acum cu un singur om. Dacă putem spune că funcționează. Și vorbim de parchete de pe lângă tribunale, nu locale. Altele cu 2 oameni. Nu se conștientizeză acest aspect.

Ce spune despre pensia „mică” de 11.000 de lei

– Ostilitatea oamenilor poate fi explicată și prin faptul că rar văd din partea profesioniștilor din domeniu că remarcă astfel de probleme ci mai degrabă că se plâng de o pensie mică de 11.000 de lei.
-Dacă e să ne întoarcem la acea nefericită exprimare a respectivei persoane, o pensie de 11.000 de lei nu este una spectaculoasă. Pe de altă parte, problema principală nu este de cuantum al pensiei magistraților, care este similară cu ce este împrejur în UE. Problema este cuantumul incalificabil de redus al celorlalte categorii de pensii. Noi să ne uităm cum sunt pensiile la noi față de restul Europei. Oamenii aștia au muncit, au cotizat și statul i-a tratat cum i-a tratat.

Performanța magistraților, individuală, poate fi si de 10-20 de ori. Performanța sistemului este altă poveste. Noi în loc să încercăm să reparăm un sistem, este prima oară când participăm la discuții care țin de drepturi salariale. Eu am fost mulțumit cu ce era, era consistent. Nu îmi luam satisfacția și bucuria din salariul pe care îl aveam, dar faptul că nu stateam cu grijă de la o lună la alta, îmi dădea liniște să mă concentrez la treabă.

Avem decizia Curții Europene de Justiție care a tranșat acum 3-4 luni total. Deci practic, netul în plată și pensia trebuie să fie echivalente și cu asta s-a încheiat orice discuție. Este obligatorie la nivelul Europei. Orice altă discuție care vi se livrează acum este praf în ochi. Praf în ochi prin care se încearcă ducerea discuției cu ineficiența sistemului judiciar, nu la repararea acestuia.

De ce crede că discuţia despre pensii este „inutilă”

-Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net…
-Este o discuție inutilă având în vedere decizia Curții Europene de Justiție și este inacceptabilă oricum. Putem să discutăm până mâine, este depășit momentul. Este aplicabil pe tot ce înseamnă UE. Dacă spune de echivalența ultimului salariu, atunci ce mai discutăm? Propunerea Guvernului nu aduce absolut niciun plus, în schimb s-ar putea să trimită peste 1.000 de magistrați în pensie instantaneu.

Magistrații nu-și pot umfla salariile în ultimele luni. Nu mai există așa ceva din 2012.

Pentru a se păstra netul în plată, s-a umflat artificial brutul. Noi n-am avut niciodată o explicație logică de ce s-a făcut această mișcare. Cei care n-au pus nicio limită pe pensie, știau foarte bine ce fac. Interesul era dezechilibrarea sistemului judiciar printr-o ofertă de nerefuzat. Din acel moment s-a depășit netul în plată, din 2012.

-Ce îi oprește pe magistrați să se coalizeze și să denunțe împreună abuzurile?
-O dată e vorba că noi n-am mai avut presă, în special în 2020 în pandemie. Foarte puține structuri de presă au mai preluat mesajele noastre, presa mainstream nu mai era interesată de ce întâmpla în justiție. E vorba și de capacitatea noastră de comunicare: nu toți oamenii noștri știu să comunice. Încă ceva, noi nu suntem un sindicat.

De ce nu se comunică? În primul rând frica, frica indusă în interiorul sistemului. Se încearcă și o intimidare informală. Judecătorii sunt încurajați să fie izolați. Inspecția judiciară a fost, este un sistem de represiune.

Sunt persoane care, dacă mama a fost inspector, ea este angajată la Inspecția judiciară. Sunt multe exemple. De ce îi trebuie Inspecției judiciare un astfel de aparat, care e rolul lor?

„Îmi e greu să accept că nu mai există corupţie în magistratură”

-Câtă vreme remarcați atâtea probleme, spuneți că nu vreți să vă pensionați.
-Eu am intrat în acest sistem practic copil, ceea ce spun e ceea ce fac. Încă simt și îmi place ceea ce fac. Eu nu vreu să văd alături de mine oameni forțați să stea, productivitatea lor este sub 0.

-Unul dintre argumentele cărora salariile din magistratură sunt mai mari este că ele le asigură independența. Depinde de bani independența magistraților?
-Asta s-a stabilit la nivel mondial, în special la nivelul culturii occidentale. Nu este suficient. Asigurând un minim într-o anumită zonă, un minim decent, dispare corupția de nevoie. Corupția de lăcomie va fi oricât i-ai dat. Mie îmi este greu de acceptat ideea că din 2018-2019 nu mai există corupție în magistratură. Mi-ar plăcea să fie așa. Ingerințele politice nu mai sunt ca în anii ’90. Spre exemplu, un parchet instrumentează un caz care privește o persoană care are influență asupra celui care a numit procurorul României. Ce se poate face? Există posibilitatea preluării dosarului. Asta e una dintre pârghiile prin care politicul poate influența justiția. Prin preluarea dosarului și trimiterea acestuia unde se dorește.

Dosarele Revoluției, Mineriadei, cercetarea în ele a început cu adevărat din 2016-2017.

Niciodată n-a existat un guvern, până acum, care să aibă persoane în funcții publice cu atâtea probleme cu justiția și să nu aibă nicio reținere. În magistratură, chiar după ce s-a reabilitat, nu mi se pare în regulă să mai fie procuror, judecător.

Sistemul judiciar nu livrează ce ar trebui să livreze la nivelul societății, dar autorii acestei ineficiențe sunt cei care ne arată cu degetul din anumite funcții.

De ce spune că are „suspiciuni” în legătură cu unele dosare

-Vi s-a întâmplat să vă fie preluat vreun dosar, din motive politice?
-Atât mie, cât și unității mele ni s-au întâmplat să ne fie preluate multe dosare. Și da, am mari suspiciuni în legătură cu unele dintre aceste dosare și de modul de preluare al acestor dosare. Situația în care se emite un ordin care încalcă orice dispoziție legală prin care, deși în lege, circumscripția unității noastre prevde cele 14 județe din București, două dintre județe ne sunt luate în baza acestui ordin și anume Dobrogea. Pentru a se efectua urmărirea penală de către un parchet superior. Ba mai mult, există o persoană care este ținută acolo în care se dirijează aceste dosare. E unul dintre exemple în care noi nu ne putem desfășura activitatea. Mi-e greu de crezut că din moment ce ne-a fost luată acea bucată și nu s-a mai întâmplat absolut nimic, s-a potolit lumea acolo.

Nu cred că ajungeam la 20 de sacțiuni disciplinare dacă nu eram o persoană asumată. În afara unor chestiuni minore, care sunt în orice domeniu, dar pentru care nu am fost niciodată cercetat, nu există deficiențe în activitatea mea. De felul meu spun lucrurilor pe nume. Atunci când legea îmi permite, adică n-o să dau detalii din dosare care să afecteze ancheta.

____

Bogdan Ciprian Pîrlog, cunoscut publicului drept procurorul care a declanșat ancheta din oficiu pentru violențele din 10 august 2018, va explica de ce a întârziat atât de mult ancheta şi dacă mai poate fi evitată o prescriere a faptelor.

Pe 10 august 2018, Piața Victoriei a fost scena uneia dintre cele mai controversate intervenții ale Jandarmeriei: circa 30.000 de oameni au fost dispersaţi cu peste 489 de grenade lacrimogene, 63 grenade acustice și sute de cartușe iritante. Intervenția, considerată disproporționată de procurori, s-a soldat cu 433 de răniți. 

Dosarul a fost inițial clasat în 2020 de DIICOT, redeschis în primăvara lui 2022 după contestații, iar în octombrie 2024 Curtea Militară de Apel a decis definitiv începerea judecății pe fond. Mai mult, după trimiterea în judecată, dosarul a stagnat vreme de un an în Camera Preliminară, deși legea prevede un termen maxim de doar două luni în această fază.

Procurorul Bogdan Pîrlog va vorbi şi despre reforma pensiilor de serviciu anunțată de premierul Ilie Bolojan — creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea stagiului minim de cotizare la 35 de ani şi plafonarea pensiei la 70% din venitul net final. Cum vede un procuror militar aceste schimbări și ce impact crede că vor avea asupra justiției?

Bogdan Pîrlog va răspunde şi unora dintre întrebările adresate de cititorii HotNews.ro. Puteți trimite întrebările într-un comentariu la acest articol, iar moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului. Alte întrebări de la public vor putea fi transmise şi în direct, în secţiunea de comentarii din YouTube.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!