După ce a ținut blocat timp de aproape 4 ani un dosar de corupție, instanța l-a trimis înapoi la Parchet / Motivul invocat de judecători

Un caz în care mai mulți șefi din Jandarmerie sunt acuzați că luau mită ca să ofere în avans subiectele de la examenul de ofițeri ajunge din nou pe masa procurorilor, care îl trimiseseră în judecată în decembrie 2021. În tot acest timp, dosarul a fost blocat de instanță în cameră preliminară. 

• Decizia de a retrimite dosarul la Parchet a fost luată de Curtea de Apel București, săptămâna trecută, și este definitivă. 
• Judecătorii invocă faptul că procurorii au tergiversat cercetarea in rem (pe faptă), deși existau suficiente indicii să dispună cercetarea in personam, adică să-i pună sub acuzare de îndată ce au avut suspiciuni. 
• Dosarul a stat în camera preliminară a instanței de fond și a celei de apel timp de aproape patru ani, deși Codul de procedură penală prevede că termenul maxim este de cel mult 60 de zile. 

În decembrie 2021, DNA a dispus trimiterea în judecată a patru șefi din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și patru jandarmi, acuzați că au fraudat un concurs de promovare. 

Procurorii spun că, în schimbul a 6.000 de euro, subofițerii care își doreau să ajungă ofițeri primeau subiectele la concurs în avans.

Printre inculpații trimiși atunci în judecată sunt: 

• colonelul Radu Gabriel Tudoran, șeful Direcției Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR);
• colonelul Marian Corcodel, fost șef al Bazei de Administrare și Deservire a IGJR;
• colonelul Dănuț Rușanu, inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Giurgiu;
• colonelul Valerică Guriță, adjunctul șefului Jandarmeriei Vaslui.

Acuzațiile aduse inculpaților:

• constituire a unui grup infracțional organizat;
• folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
• abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Tergiversat în camera preliminară a instanțelor

Din decembrie 2021 și până în mai 2025, instanța nu a făcut niciun pas în judecarea pe fond a acuzațiilor. Timp de aproape patru ani dosarul s-a aflat în camera preliminară, o procedură de filtru în care judecătorii verifică legalitatea probelor și judecă excepțiile ridicate de inculpați.

Codul de Procedură Penală prevede un termen limită pentru etapa camerei preliminare de 60 de zile, în multe dosare penale acest termen este depășit, unele spețe ajungând să stea cu anii în „filtrul” judecătorilor de cameră preliminară. Depășirea termenului maxim din camera preliminară nu este sancționat de legislația în vigoare.

Motivarea care a întârziat timp de 9 luni

În cazul de față, dosarul s-a aflat în camera preliminară a Tribunalului București din decembrie 2021 până în martie 2023. Pe 2 martie 2023, instanța de fond a decis începerea procesului, respingând toate excepțiile ridicate de inculpați.

„Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și dispune începerea judecăţii în cauză”, concluziona Tribunalul București în hotărârea pronunțată la începutul lunii martie 2023.

Decizia instanței a fost contestată de inculpați.

Nouă luni dosarul a stat în așteptarea motivării judecătorului de cameră preliminară a Tribunalului București. A ajuns la Curtea de Apel București pentru judecarea contestațiilor abia pe 5 decembrie 2023. 

Timp de 10 luni, până în octombrie 2024, în dosar nu s-a întâmplat nimic, judecătorii amânând termen după termen dosarul pentru că avocații inculpaților lipseau de la proces, după cum reiese din soluțiile publicate pe portalul instanței.

Jandarmii au invocat încălcarea dreptului la apărare

Pe 20 mai, judecătorii de cameră preliminară ai Curții de Apel București au admis contestațiile jandarmilor care criticau ancheta procurorilor DNA. Instanța de apel le-a dat câștig de cauză, motivând că procurorii au administrat „neloial” probele.

Mai exact că Parchetul a tergiversat cercetarea in rem (pe faptă), deși existau suficiente indicii să dispună cercetarea in personam. Instanța a decis anularea tuturor probelor administrate de la data la care procurorii puteau începe cercetările in personam, dar nu au făcut-o.

„Curtea constată că, prin motivele scrise sau exclusiv în cadrul dezbaterilor, contestatorii inculpați au invocat încălcarea dreptului la apărare prin neaducerea la cunoștință, de îndată, a acuzației penale. Spre deosebire de criticile analizate anterior, Curtea constată că această critică este una îndreptățită”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Cronologia anchetei

În cazul jandarmilor, procurorii au declanșat ancheta în urma unei sesizări din oficiu din 15 martie 2021.

„Organele de urmărire penală aveau informații în sensul că inculpații obțin sume de bani și alte foloase din fraudarea examenului de promovare în corpul ofițerilor în cadrul Jandarmeriei Române, prin oferirea, contra acestor sume de bani și foloase, a subiectelor și a răspunsurilor aferente”, se arată în hotărârea curții.

Prin ordonanța din 11 octombrie 2021, procurorul de caz a dispus extinderea urmăririi penale in rem și pentru grup infracțional organizat și pentru abuz în serviciu.

O lună mai târziu, pe 5 noiembrie 2021, în dosar a fost începută urmărirea penală in personam, cei vizați de anchetă dobândind calitatea de suspect.

Judecătorii Curții de Apel București critică procurorii pe motiv că au întârziat cercetările in rem, deși aveau motive pentru a începe urmărirea penală împotriva celor acuzați.

Procurorii acuzați că au făcut o „urmărire penală clandestină”

În opinia Curții, procurorii ar fi trebuit să înceapă urmărirea penală împotriva celor vizați de anchetă încă din aprilie 2021, când au luat la cunoștință din interceptări că au livrat subiectele de concurs prin intermediul aplicațiilor mobile candidaților care urmau să susțină concursul.

Judecătorii Curții de Apel București acuză Parchetul că prin continuarea cercetărilor in rem au desfășurat o „urmărire penală clandestină”.

„În condițiile în care informațiile care au stat la baza sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală au fost unele extrem de riguroase, referitoare la convorbiri prin intermediul telefoniei mobile, la convorbiri prin intermediul aplicației «Telegram», la întâlniri și discuții nemijlocite între prezumtivii făptuitori, evidența cu care se impune existența, încă de la început, a ipotezei de anchetă privind pe inculpați, justifică parțial criticile inculpaților contestatori care reclamă o neloialitate în efectuarea urmăririi penale prin tergiversarea momentului la care s-a continuat efectuarea urmăririi penale față de aceste persoane, ca suspecți, caz în care sancțiunea incidentă ar fi nulitatea absolută și nu cea relativă”, au concluzionat magistrații Curții de Apel București, în hotărârea prin care au dispus restituirea dosarului la parchet.

Decizia instanței este definitivă.