Economia României pierde motorul consumului, dar speră să-l pornească pe cel al investițiilor

Economia României începe anul 2026 cu un semnal de răcire din zona care a alimentat creșterea economică în ultimul deceniu: consumul. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut în ianuarie 2026 cu 6,5% față de aceeași lună a anului trecut, în termeni ajustați sezonier (din care statisticienii scot efectele sezoniere- gen sărbători legale, vacanțe, zile lucrătoare etc. – pentru a vedea mai clar tendința economică).

Este una dintre cele mai clare dovezi că motorul consumului — care a împins economia în ultimii ani — începe să piardă din turație.

În termeni brutali, fără ajustări statistice, scăderea este și mai mare: -9,1% față de ianuarie 2025.

De ce a scăzut cosumul

Din vara lui 2025 retailul a intrat pe minus: vânzările au scăzut cu 4–5% anual în toamnă după pachetul fiscal (creșterea TVA de la 19% la 21% și liberalizarea prețului la electricitate).

Inflația a urcat din nou aproape de 10% la final de 2025, iar în ultimele 3 luni din 2025 salariul mediu real a scăzut cu circa 5% față de anul anterior, două trimestre la rând cu putere de cumpărare în cădere.

Măsurile de consolidare bugetară (TVA mai mare, tăiere de cheltuieli, frânarea creșterilor salariale la stat) reduc veniturile disponibile și cresc prudența gospodăriilor.

Prognozele oficiale arată o creștere economică aproape de stagnare în 2025 (0,3–0,6% real), cu consum privat care abia mai crește în termeni reali, deci nu are cum să tragă economia în sus ca în 2024.

În ultimii doi ani, populația a fost lovită de o combinație de factori:

• inflație ridicată
• dobânzi mari la credite
• stagnarea veniturilor reale în unele sectoare.

Această combinație erodează puterea de cumpărare și reduce apetitul pentru cheltuieli.

Pentru economia României, acest lucru este important deoarece consumul gospodăriilor reprezintă peste 60% din PIB.

Acum, acest model începe să dea semne de oboseală.

Când și cum și-ar putea reveni

BNR și analiștii văd o temperare a inflației după vara lui 2026, când efectele de bază ale TVA și energiei se estompează; asta ar permite revenirea treptată a salariilor reale.

Modelele de retail indică o revenire a vânzărilor de la scăderi de 3–4% acum la creșteri modeste (2–3% anual) abia după 2026, dacă nu apar noi șocuri fiscale. În plus, noua realitate economică (șocul petrolier, războiul din Iran ) amână probabil revenirea apetitului de consum.

Scăderi pe toate segmentele

Declinul este vizibil în toate marile categorii de cheltuieli ale populației:

• produse nealimentare: -7,9%
• carburanți: -4,8%
• alimente, băuturi și tutun: -3%

Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin aproape din toate.

Pe termen scurt, scăderea este și mai abruptă dacă se compară luna ianuarie cu decembrie 2025 — însă această comparație este mai puțin relevantă deoarece luna decembrie este în mod tradițional una cu consum ridicat.

Totuși, chiar și după ajustările statistice, vânzările au scăzut cu 3,7% față de luna precedentă, semn că încetinirea consumului este reală. Semnalul apare într-un moment sensibil pentru economie

Datele despre consum vin într-un moment în care economia României încetinește deja.

În 2025, economia a crescut cu doar 0,7%, unul dintre cele mai slabe ritmuri din ultimii ani.

În același timp, România se confruntă cu două dezechilibre majore:

• deficit bugetar ridicat
• deficit de cont curent mare, alimentat de importuri.

Consum mai slab poate ajuta parțial la reducerea deficitului comercial, dar vine cu un cost: o creștere economică mai lentă.

O schimbare de model economic?

Pentru mulți economiști, încetinirea consumului este parte dintr-o tranziție mai amplă a economiei.

România încearcă treptat să treacă de la un model bazat pe consum + deficit, la unul bazat pe investiții + fonduri europene + producție internă.

Fondurile europene din PNRR și din programele de coeziune ar trebui să devină în următorii ani principalul motor al creșterii economice.

Întrebarea este dacă aceste investiții pot compensa suficient de rapid încetinirea consumului.

Ce urmează

Pentru moment, datele din ianuarie arată doar începutul anului — iar consumul poate reveni dacă inflația continuă să scadă și veniturile reale încep din nou să crească.

Dar mesajul statisticilor este clar: motorul consumului, care a împins economia României timp de un deceniu, nu mai funcționează la turația din trecut.