România încearcă să schimbe din mers motorul economiei, spune economistul șef al unei mari bănci
Economia României intră în 2026 într-un moment delicat: după doi ani consecutivi de creștere slabă, inflație ridicată și dezechilibre macroeconomice persistente, vechiul model economic — bazat pe consum și deficit — începe să își arate limitele, arată o analiză transmisă miercuri de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.
Acesta compară economia României cu o casă care intră într-o renovare mult-așteptată. „Structura este suficient de solidă, dar două recesiuni tehnice, o inflație de aproape două cifre și un deficit lăsat netratat ani de zile au scos la iveală fisuri pe care remedierile cosmetice nu le mai pot ascunde”, spune Dascălu.
Constructorii sunt în sfârșit la fața locului – investițiile sunt mobilizate prin fonduri UE, iar banca centrală refuză cu înțelepciune să repornească încălzirea până când acoperișul nu este pus la punct. „Coaliția – care deține actul de proprietate – înțelege că oprirea lucrărilor la mijlocul proiectului ar scădea valoarea proprietății. Planul de renovare pare credibil pe hârtie; întrebarea este dacă bugetul rămâne așa cum e, dacă antreprenorii își îndeplinesc sarcinile și dacă proprietarii rezistă tentației de a se muta înapoi înainte ca tencuiala să se usuce”, notează Ciprian Dascălu.
Doi ani de creștere sub potențial
Datele pentru 2025 confirmă fragilitatea actualei faze economice. Economia României a crescut cu doar 0,7%, al doilea an consecutiv de creștere mult sub potențialul economiei.
Mai mult, trimestrul al patrulea al anului trecut a adus o nouă contracție economică față de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că România a intrat în a doua recesiune tehnică în doi ani consecutivi.
În mod paradoxal, această evoluție a avut loc în ciuda unor deficite bugetare pe care multe state din Uniunea Europeană le-ar considera alarmante.
Pentru economistul BCR, mesajul este clar: motorul consumului, care a alimentat ani de creștere economică, începe să își piardă forța.
Inflația ridicată, dobânzile mari și ajustarea fiscală reduc capacitatea gospodăriilor de a susține ritmul de cheltuieli din trecut.
2026: un an de tranziție
BCR estimează că economia României va crește cu aproximativ 1% în 2026 — o revenire modestă, dar insuficientă pentru a recupera pierderile de viteză din ultimii ani.
Investițiile sunt cele care ar trebui să preia rolul principal în economie.
Intrarea în ultima etapă a Planului Național de Redresare și Reziliență ar putea aduce un flux important de fonduri europene, iar guvernul încearcă să accelereze absorbția acestor bani.
Dacă acest lucru se întâmplă, investițiile publice și private ar putea deveni noul pilon al creșterii economice.
Această tranziție este, în realitate, una necesară. Economiile care cresc exclusiv prin consum ajung inevitabil să se lovească de limitele balanței comerciale și ale finanțării externe — iar România nu face excepție.
Consumul rămâne slăbit
Pe termen scurt, însă, consumul va rămâne probabil modest.
Dobânzile ridicate și presiunile asupra veniturilor reale continuă să limiteze apetitul pentru cheltuieli al gospodăriilor. Din acest motiv, BCR estimează că revenirea consumului ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2026, iar chiar și atunci va fi probabil moderată.
Această schimbare de ritm este vizibilă deja în datele economice: contribuția consumului la creștere scade, în timp ce investițiile încep să joace un rol mai important.
Problema competitivității
Una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei românești rămâne deficitul comercial ridicat.
România importă mai mult decât produce în numeroase sectoare, iar această lipsă de competitivitate industrială continuă să apese asupra balanței externe.
Deși fluxurile de fonduri europene ajută la finanțarea dezechilibrelor externe, problema competitivității rămâne una dintre cele mai importante provocări pe termen mediu.
Riscurile geopolitice complică tabloul
În același timp, mediul internațional devine tot mai incert.
Escaladarea tensiunilor geopolitice sau o nouă creștere prelungită a prețurilor la energie ar putea afecta direct economia României.
Un astfel de scenariu ar crea o combinație dificilă pentru factorii de decizie: creștere economică slabă și inflație ridicată — un context apropiat de stagflație.
Într-un asemenea mediu, spațiul de manevră pentru politicile economice devine mult mai limitat.
Întrebarea reală: poate România schimba modelul de creștere?
În ultimii 15 ani, economia României a crescut rapid, însă mare parte din acest avans a fost alimentat de consum, credit și deficite bugetare ridicate.
Acum, modelul începe să se schimbe.
Investițiile, fondurile europene și competitivitatea economică devin elemente tot mai importante pentru sustenabilitatea creșterii.
Întrebarea nu mai este dacă această schimbare este necesară — ci dacă România poate face tranziția suficient de repede pentru a evita o perioadă prelungită de creștere economică slabă.