Economia Ungariei: Radiografia unei crize pe care guvernul incearca sa o rezolve prin taxe pe convorbirile telefonice, pe produsele fast-food si pe profitul companiilor energetice

Membri ai extremei drepte protesteaza impotriva masurilor de austeritate si noilor taxe impuse de Guvernul Orban

Criza dura ce a lovit economia Ungariei in 2008 a determinat statul maghiar sa ia masuri dure pentru a readuce stabilitatea economica, precum nationalizarea fondurilor de pensii, care a permis ameliorarea pozitiei fiscale. Aceasta masura temporara a fost insa prost primita de partenerii internationali, la fel ca si atacurile repetate ale Guvernului Orban la independenta Bancii Centrale sau taxele suplimentare pentru banci, retail sau operatorii telecom. Confruntat cu o criza ce se perpetueaza, cu inghetarea negocierilor cu FMI si cu o parte din fondurile UE suspendate din cauza deficitului excesiv, Guvernul de la Budapesta a luat in acest an, prin implementarea Planului Kalman 2.0, masuri care sunt de asteptat sa aduca venituri totale intre 2012 si 2013 de aproximativ 2 miliarde de euro.

Totodata, ritmul greoi de recuperare economica a fost in principal generat de contractia imprumuturilor oferite de banci, care a constrans consumul gospodariilor si investitiile intreprinderilor, facand din exporturi singurul motor de crestere economica in ultimii ani si, la fel ca in mare parte din UE, a dus la o crestere a PIB-ului sub potential.

Noile taxe anuntate in luna mai de Guvernul Orban (Sursa):

• Extinderea taxarii veniturilor furnizorilor de energie, in contextul in care preturile la energie au avut o crestere medie anuala de 10 procente in ultimii doi ani, iar inflatia s-a situat in ultimii ani in general peste tinta stabilita de banca centrala.

• O taxa de 0,1% pentru tranzactiile financiare, care se estimeaza ca ar urma sa aduca 130-228 miliarde forinti de la introducerea sa in 2013. Taxa nu se va aplica transferurilor individuale de bani

• O taxa de doi forinti per minut pentru apelurile telefonice si mesajele multimedia care ar urma sa stranga 30 miliarde forinti in 2012 si 52 miliarde forinti in 2013.

• O taxa pentru produsele de asigurari care ar urma sa aduca venituri de 15 miliarde de forinti

Anterior, Guvernul Orban instituise, printre alte taxe, si taxa de fast-food (numita si „Chips-tax„), ale carei efecte pozitive asupra bugetului sint mult mai mici decit cele prognozate de guvern.

Masuri de consolidare vizate in anul 2012 (venituri totale 154,7 miliarde forinti, respectiv 538,7 milioane de euro)

– Reducerea cheltuielilor institutiilor guvernamentale ( +155.6 milioane euro)

– Reducerea subventiilor in sectorul farmaceutic ( + 34,8 milioane euro)

– Imbunatatirea soldului guvernelor locale (+ 209 milioane euro)

– Introducerea unei taxe pe serviciile din sectorul telecom: (104,4 milioane euro)

– Introducerea taxarii inverse a TVA in agricultura ( + 34,8 milioane euro)

Masurile precizate pentru anul 2012 se vor pastra si anul urmator, cand se vor introduce si:

– Reducerea subventiilor acordate de la nivel central catre transportul public metropolitan ( + 34,8 milioane euro)

– Eliminarea subventiilor de la nivel central pentru Fondul de cercetare si Inovare tehnologica ( + 87,7 milioane euro)

– Modificarea sarcinilor publice indeplinite de companiile de stat ( + 69,6 milioane euro)

– Introducerea unui sistem de plata electronica a taxei de drum ( electronic road toll )( + 261 milioane euro), taxa aplicata fiind direct proportionala cu distanta anticipata care va fi parcursa si de tonajul autoturismului

– Introducerea unei taxe pe serviciile financiare (un plus de 452,6 – 794 milioane euro). Guvernul considera in Programul de convergenta ca veniturile colectate sunt greu de estimat in primul an. In scopul de a atinge tinta de deficit pentru anul 2013 (in jur de ( + 209 milioane euro), se considera ca vor fi suficiente prin aplicarea acestei taxe venituri de 452,6 milioane euro), acestea fiind atrase printr-o rata de taxare de 0,1% si un plafon de 104,4 euro per tranzactie. Veniturile care depasesc aceasta suma pot fi folosite pentru cresterea rezervelor bugetare, precizeaza guvernul.

– Mentinerea si extinderea taxarii veniturilor furnizorilor de energie ( + 191,5 milioane euro)

– Aplicarea unei taxe noi, uniforme, companiilor de asigurari (+ 52,2 milioane euro), inclusiv inlocuirea celor trei tipuri de taxe impuse im prezent companiilor de asigurari (o taxa speciala asupra organizatiilor financiare, taxa de accidente si contributia pentru protectia impotriva incendiilor)

– Reducerea numarului de taxe minore ( + 17,4 milioane euro)

Venituri totale : intre 1,9 si 2,3 miliarde euro

Evolutia Produsului Intern Brut

Inainte de criza economica si financiara, in perioada 2000-2008, economia Ungariei a crescut cu o rata anuala medie a PIB-ului real de 3.3%. Cele mai reduse rate de crestere au fost de 0,1 si 0,9, in anul 2007 si, respectiv, 2008, pe fondul reducerii cheltuielilor guvernamentale.

Rata de expansiune a PIB-ului real in aceasta perioada a fost cea mai redusa din randul statelor care au aderat la Uniunea Europeana in cel de-al cincilea val de extindere (2004 si 2007). Cresterea medie a PIB-ului pe parcursul acestor ani este prezentata in figura de mai jos:

Figura 1. Rata medie de crestere reala a PIB (Sursa: Eurostat)

Ciclul politico-economic si procedura de deficit bugetar excesiv

Important de mentionat in cazul Ungariei o puternica influenta a ciclului electoral asupra ciclului economic. In anii electorali 1998, 2002, 2006 s-a manifestat o expansiune majora a cheltuielilor bugetare, in figura de mai jos observandu-se varfuri ale deficitelor bugetare in 2002 si 2006, de 9% si, respectiv, 9,3% din PIB. In anul 1998 deficitul bugetar a fost de 8% din PIB conform Eurostat.

Aceasta puternica volatilitatea a cheltuielilor bugetare a produs apoi si volatilitati semnificative ale produsului intern brut.

De exemplu in anul 2006, dupa ce fata de anul 2005 cheltuielile bugetare crescusera cu 2,1% din PIB (52,2% fata de 50,1% din PIB), in anul 2007 acestea s-au redus cu 1,5 p.p. la 50,7%.

In acelasi timp, dupa o cresterea reala de 3,9% in 2006, PIB-ul a avut o crestere de doar 0,1% in anul urmator. (De notat ca pentru acelasi an, 2007, inflatia a fost de aproape 8 procente)

Referitor la politica dusa de guvern incepand cu anul 2002, de multe ori banca centrala din Ungaria a intrat in conflict cu guvernul in privinta mixului de politici, situatie care a condus la o pierdere serioasa de incredere in economie si la turbulente pe piata valutara.

Un moment important din acest punct de vedere a fost inregistrat in ianuarie 2003, cand a avut loc un atac speculativ asupra forintului pe fondul presiunilor de apreciere a monedei. Pentru a contracara atacul banca centrala a raspuns printr-o reducere puternica a ratelor dobanzii si alte masuri temporare.

In luna iunie a anului 2004 Consiliul a hotarat ca exista un deficit excesiv in Ungaria, in urma deficitului de 5,9% din PIB inregistrat in anul 2003.

Intre 2004 si 2006 deficitul bugetar a crescut, de la 6,5% la 9,3% din PIB, din cauza unei politici fiscal-bugetare expansioniste care a dus la o crestere cumulata a cheltuielilor bugetare de aproximativ 3 procente.

De la mijlocul anului 2006 politica fiscala a devenit contraciclica, vizand o corectare a dezechilibrelor economice existente, restrangerea acumularii de datorie publica si se avea ca obiectiv o reducere a deficitului bugetar la 3,8% din PIB pana in 2008.

Aceasta ajustare se baza mai mult pe o crestere a veniturilor bugetare incasate de stat si a fost ingreunata semnificativ de criza globala financiara care a afectat Europa spre ultima parte a anului 2008.

Necesitatile de finantare au devenit astfel mai dificil de acoperit, investitorilor fiind ingrijorati cu privire la sustenabilitatea pozitiei bugetare a tarii, la deficitul de cont curent ridicat (aproximativ 7% in 2008) si reducerea cresterii potentiale. Prin urmare, era necesar atat un raspuns politic puternic cat si o asistenta financiara externa din partea institutiilor internationale.

Figura 2. Deficitul bugetar (%PIB) si rata de crestere a cheltuielilor bugetare (a/a) (Sursa: Eurostat)

Dupa cum se poate observa in figura de mai jos din punct de vedere fiscal-bugetar Ungaria a avut in perioada 1997-2011 cea mai proasta situatie din statele selectate.

Deficitul bugetului a crescut usor la 4,0% in anul 2009, de la valoarea de 3,8% din PIB inregistrata in 2008. Aceasta crestere usoara a fost realizata in ciuda unei deteriorari semnificative a contextului economic, asociate incetinirii economice globale si, respectiv, a efectelor negative puternice asupra bugetului, atat pe partea de cheltuieli cat si pe partea de venituri.

In particular, in mare parte datorita unei mai bune absorbtii a fondurilor europene, ponderea veniturilor a crescut cu 1,4% din PIB, la 46,9% in anul 2009 de la 45,5 in 2008.

Fondurile europene atrase au avut o crestere de 1,1% din PIB in anul 2009, de la nivelul de 0,6% din PIB in 2008.

Pe partea de cheltuieli se remarca o crestere cu 1,2% , cheltuielile bugetare ca pondere in PIB reprezentand 51,4% in anul 2009. Acest lucru reflecta in mare parte efectul denominator asociat deteriorarii rapide a PIB-ului nominal si cresterii sumelor destinate cofinantarii proiectelor pentru atragerea de fonduri europene.

Aditional, autoritatile au adoptat masuri de restructurare si economisire de aproximativ 1,7% din PIB, inclusiv reforma a sistemelor de pensii si beneficii sociale. In plus au fost reduse si cheltuielile corelate cu subventiile si formarea bruta de capital fix (investitii).

Surplusul bugetar de 4,2% din PIB din anul 2011 (4,2% conform Eurostat si 4,3% conform Programului de convergenta al Ungariei) este explicat de asa-numitele masuri „one-off”, care au condus la o crestere semnificativa a veniturilor bugetare prin transferul activelor nationalizarea fondurilor private de pensii (un total de 9,7% din PIB) si altor taxe sectoriale (0,6%). Actiunea de nationalizare a pensiilor nu a fost vazuta cu ochi buni de agentiile rating insa, aceasta fiind considerata daunatoare pe termen lung.

Figura 3. Evolutia soldului bugetar in statele din Europa Centrala si de Est (%PIB)

De ce a solicitat Ungaria asistenta financiara din partea FMI in octombrie 2008?

1. Gradul ridicat de integrare comerciala si financiara al Ungariei a lasat economia nationala extrem de expusa socurilor externe. Cu un sector bancar in principal detinut de banci straine si dependent de fluxurile de capital internationale si cu o economie puternic integrata cu fluxurile comerciale globale, Ungaria a fost in particularextrem de afectata de criza globala financiara din 2008, care a dus la o restrangere (deleveraging) a fondurilor si un declin al apetitului pentru risc.

2. Nivelurile ridicate ale datoriei publice au permis putin spatiu pentru absorbirea acestor socuri, in ciuda eforturilor de consolidare fiscala din perioada 2007-2008. Datoria publica atinsese aproape 70% din PIB din cauza deficitelor fiscale ridicate care au caracterizat guvernul ungar de la inceputul anilor 2000. Eforturile de consolidare au redus deficitul bugetar la 5% in 2007 si la aproximativ 3,8% in 2008, insa datoria publica a ramas ridicata. Pe partea externa, deficitele mari ale contului curent si necesitatile de finantare externe care au rezultat au fost finantate in principal prin intermediul fluxurilor care creau datorie (plasamente si nu ISD). Totodata, datoria externa, aproape 100% din PIB, si pozitia investitionala neta negativa pe plan extern erau printre cele mai mari din regiune. Acestor vulnerabilitati s-au adaugat si expunerile semnificative la riscul de curs de schimb ale populatiei din cauza imprumuturilor prevalente in valuta straina acordate de banci.

3. In contextul acestor niveluri ridicate ale datoriei si a deteriorarii increderii pietelor la nivel global, o criza a erupt in octombrie 2008 cu o vanzare din partea non-rezidentilor a titlurilor guvernamentale si presiuni pe pietele de schimb valutar. Ungaria s-a remarcat in regiune pentru detinerile semnificative pe care non-rezidentii le au in titluri guvernamentale denominate in forinti (in jur de 13% din PIB la mijlocul anului 2008), alaturi de o parte foarte mare de imprumuturi in valuta straina acordata de creditorii din retail. In 2007, odata ce criza subprime a inceput sa ia o dimensiune globala, cererea pentru schimburi valutare a crescut dupa ce investitorii straini au inceput sa isi inchida pozitiile in forinti.

4. Desi piata de titluri guvernamentale experimentase deja unele presiuni in prima jumatate a anului 2008, cu mai multe emisiuni de obligatiuni de stat nesubscrise de investitori, criza financiara globala care a urmat colapsului Lehman Brothers a generat o scadere brusca a sentimentului de incredere a investitorilor la inceputul lunii octombrie 2008 care a condus la vanzarea titlurilor guvernamentale, o emisiune de obligatiuni nereusita si la o depreciere puternica a monedei nationale.

Figura 4. Datoria publica in anul 2007 in statele Europei Centrale si de Est (% PIB) (Sursa: FMI)

Figura 5. Vulnerabilitati in perioada pre-criza (% PIB)

Data fiind lipsa spatiului fiscal si fragilitatea situatiei de pe piata financiara, autoritatile au fost doar in pozitia de a sprijini recuperarea economica prin masuri care nu au avut niciun impact semnificativ din punct de vedere bugetar. In fapt, doar proiectele europene cofinantate au reprezentat in anul 2009 singura oportunitate pentru autoritati sa implementeze masuri de stimulare care sa raspunda crizei economice, prin alocarea mai multor fonduri spre proiectele de pe piata muncii, avand ca obiectiv mentinerea angajatilor si cresterea temporara a platilor in avans catre proiectele europene de la 25% la 40%.

Intre 2002 si 2008, cresterea salariilor in Ungaria a fost sustinuta si mult peste cresterea productivitatii, mai ales in sectorul serviciilor. Cresterea rezultata a costurilor unitare cu forta de munca au afectat negativ inflatia si competitivitatea pe plan extern. Desi legislatia pietei muncii din Ungaria este relativ flexibila, cu salarii ale sectorului privat care sunt putin stabilite prin intermediul acordurilor colective, cresterea ridicata a salariilor a fost partial condusa de salariile stabilite in sectorul public, care au influentat comportamentul din sectorul privat precum si cresterea salariului minim.

Piata muncii a reactionat destul de rapid la incetinirea brusca economiei, rata ocuparii reducandu-se cu aproximativ 2,5% in anul 2009, programele de angajare din sectorul public amortizand insa intr-o oarecare masura scaderea puternica a ocuparii din sectorul privat.

Cresterea salariului nominal per angajat s-a oprit, reflectand taierile salariale din sectorul public precum si o reducere a contributiilor de asigurari sociale.

In acelasi timp, cresterea somajului a impiedicat o majorare a salariului din sectorul privat. Cu toate acestea, ajustarea in jos nu a compensat in totalitatea reducerea productivitatii muncii generate de declinul activitatii economice, cresterea costului unitar cu forta de munca ramanand pozitiva in primul an dupa criza.

Somajul a crescut puternic de la 7,8% in anul 2008 la 10% in 2009, conform in Eurostat, si a ramas la rate situate in jurul a 11% in 2010 si 2011, desi economia a crescut in acesti ani in termeni reali cu rate de 1,3% si 1,7%, mult peste estimari.

Desi intre 2010 si 2011 economia Ungariei a aratat semne de recuperare dupa o perioada de criza, consumul populatiei nu a crescut si intreprinderile nu au indraznit sa mai faca investitii.

Cel mai mare aport la crestere a fost adus de sectorul exporturilor, exporturile industriale (care au contribuit la crestere cu 2,8% in 2010 si 1,3% in 2011), iar in anul 2011 agricultura a jucat un rol cheie in expansiunea economica (aducand 0,9% la crestere).

In ultimul raport de convergenta guvernul considera ca pentru anul urmator oportunitatile de crestere pentru Ungaria sunt limitate, mai ales din perspectiva provocarilor de pe plan extern.

Aceasta este o economie cu un grad ridicat de deschidere (pondere mare in PIB a sumei dintre exporturi si importuri) si, prin urmare, este expusa socurilor externe prin intermediul canalul comercial.

NOTA: Rata de conversie a sumelor din forinti in euro a fost cea din perioada 8-9 mai 2012

Referinte:

1. Fondul Monetar International, Hungary: Ex Post Evaluation of Exceptional Access Under the 2008 Stand-By Arrangement, 2011

2. Convergence Report 2010, Comisia Europeana, DG for Economic and Financial Affairs

3. Eurostat

4. Program de convergenta Ungaria 2012-2015