Efectele Brexit din perspectivă fiscală

Efectele exacte ale ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt greu de anticipat, putem identifica însă câteva dintre ele din perspectivă fiscală și juridică.

Deducerea TVA aferentă serviciilor financiar – bancare

Brexit-ul poate genera oportunități de deducere a TVA, de exemplu, pentru băncile și companiile de asigurări din România. În prezent, acestea nu deduc TVA sau deduc într-o proporție minimă. Astfel, prestările de servicii financiar-bancare realizate de prestatori români către clienți din afara Uniunii Europene vor permite deducerea TVA, prin excepție de la regula generală.

Înregistrarea în scopuri de TVA

Există în prezent companii stabilite în Marea Britanie și înregistrate în scopuri de TVA în România prin procedură directă. Odată cu Brexit-ul, acestea vor trebui să schimbe procedura de înregistrare în scopuri de TVA și vor fi nevoite să desemneze un reprezentant fiscal, cu toate obligațiile ce rezultă de aici (de exemplu – răspunderea reprezentantului fiscal pentru obligațiile de TVA ale companiei britanice, emiterea unei scrisori de garanție bancară etc.).

Încă nu a fost stabilită o procedură de schimbare a formei de înregistrare sau dispoziții tranzitorii pentru a ști cât de complicată sau de ușoară va fi această schimbare. Cert este că prevederile legislației de TVA în vigoare nu permit păstrarea formei directe de înregistrare în scopuri de TVA, iar în cazul în care codul de TVA devine invalid, activitățile comerciale ale companiilor britanice din România ar putea fi blocate.

Regulile de „use and enjoyment” (utilizare și exploatare efectivă) cu privire la prestarea serviciilor

În prezent, serviciile de procesare a bunurilor prestate de o companie din România către o companie din Marea Britanie au loc acolo unde beneficiarul este stabilit. După Brexit, însă, devin aplicabile prevederile de “use and enjoyment” prin care prestatorul este obligat, ca regulă generală, să colecteze TVA din România, dacă serviciile sunt utilizate și exploatate efectiv în România.

Acest lucru, cumulat cu faptul că încă nu există declarații de reciprocitate pentru rambursarea TVA între România și Marea Britanie, va crește costurile beneficiarului din Marea Britanie.

Operațiuni vamale

Livrările de bunuri expediate din Marea Britanie către România și invers vor face obiectul operațiunilor vamale. Mai mult, în prezent nu este cunoscut cuantumul taxelor vamale după Brexit. Astfel, cel puțin pentru perioada imediată post-Brexit, se pot înregistra întârzieri în lanțul logistic și o creștere a costurilor pentru bunurile importate din Marea Britanie.

Impact asupra scutirii impozitului cu reținere la sursă pentru plățile externe

În domeniul impozitării directe sunt câteva zone importante ce vor fi afectate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este vorba, în special, de Directivele Europene privind dividendele, dobânzile și redevențele ce oferă un tratament fiscal favorabil și care, post-Brexit, nu vor mai putea fi aplicate în relațiile dintre o societate din România și o societate din Marea Britanie. În același spectru, tratamentul fiscal favorabil prevăzut de Directiva privind fuziunile nu va mai putea fi invocat în acțiuni de restructurare și reorganizare întreprinse între societăți din România și societăți din Marea Britanie.

În baza Directivelor, distribuirea de dividende, precum și plățile de dobânzi și redevențe efectuate de către o companie din România către o companie din Marea Britanie nu sunt impozitate cu reținere la sursă în România, în anumite condiții. Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, acest beneficiu nu va mai fi disponibil.

În lipsa aplicabilității Directivelor, cotele de impozit prevăzute de Codul Fiscal (5% pentru dividende, respectiv 16% pentru dobânzi și redevențe) sau cele prevăzute de convenția de evitare a dublei impuneri (10% sau 15% în funcție de natura plății), în anumite condiții, vor fi aplicabile. Acestea pot genera un cost suplimentar la nivelul companiilor.

O modificare a convenției de evitare a dublei impuneri între România și Marea Britanie prin păstrarea unui tratament similar cu cel prevăzut de Directive ar putea reduce povara fiscală. O discuție privind renegocierea convenției este pe agenda Guvernului Britanic în 2019, totuși, rămâne de văzut în ce direcție vor merge aceste potențiale modificări.

Dreptul de ședere în Romania, post-Brexit

Pentru a favoriza un Brexit cât mai ordonat, Uniunea Europeană acordă Marii Britanii o prelungire flexibilă a termenului până la care poate părăsi blocul comunitar. Dacă acordul de Brexit negociat cu UE va fi aprobat de Parlamentul britanic, atunci Regatul Unit va putea părăsi Uniunea începând de luna următoare, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2019.

Deși un scenariu „no deal” devine din ce în ce mai puțin probabil, State Membre precum Elveția sau Republica Cehă au implementat deja în legislația locală proceduri specifice pentru cetățenii britanici care au rezidență în aceste state, în cazul ieșirii din Uniune fără acord.

Inclusiv Guvernul României a aprobat în data de 19 martie 2019 un Memorandum care cuprinde Planul de măsuri privind reglementarea statutului cetățenilor britanici în contextul unui scenariu „no deal”. Măsurile au ca scop lămurirea unor aspecte importante cu privire la asigurarea continuității drepturilor dobândite de cetățenii britanici din România. Documentul tratează cele mai fierbinți subiecte în contextul Brexitului „no deal”, cum ar fi: dreptul de ședere, accesul la piața muncii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, securitate socială și, nu în ultimul rând, accesul la educație. În prezent, actul normativ care ar transpune măsurile din Memorandum se află în procedură de avizare și aprobare, conform prevederilor legale.

Un articol semnat de Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România