Elevii români stau mai puțin la școală decât media europeană, „dar problema nu e numărul de ore, ci felul în care e construit tot timpul lor de învățare” 

HotNews a analizat programele și materiile studiate de elevii din patru țări. Sunt diferențe la numărul de ore petrecut la școală, însă diferențele majore, în opinia a doi experți în educație, vine de la structura și fragmentarea orarului. 

• „De fiecare dată când identificăm o problemă, fie că e educație financiară, juridică, rutieră, de sănătate, de mediu, prima tentație este să mai facem rapid o materie”, spune președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Viorel Nan. 
• Fragmentarea numărului de ore duce și la scăderea performanței elevilor, afirmă și directorul adjunct al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), Robert Florea. 
• Articolul este parte a proiectului transfrontalier PULSE și a fost redactat de Ștefania Gheorghe (HotNews, România), Lorenzo Ferrari (OBCT, Italia), Giota Tessi (Efsyn, Grecia), Ana Somavilla (Spania, El Confidencial). 

Elevii români din învățământul gimnazial au în medie 834 de ore de școală obligatorii pe an. Numărul este mai mic decât media OECD – 922 de ore – sau media Uniunii Europene – 870 de ore. 

Față de alte țări europene, însă, numărul orelor petrecute la școală în clasele I-VIII este mai mic, arată o analiză transfrontalieră la care a luat parte și HotNews. De exemplu, spaniolii studiază 1.053 de ore pe an, cei din Italia 990 de ore, iar cei din Grecia 791, potrivit raportului Education at a Glance 2025.  

Aceste date nu înseamnă că elevii din România studiază mai puțin decât alți elevi sau că sunt mai puțin pregătiți. Problema nu este în numărul de ore, ci în modul în care este împărțită materia, spune președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Viorel Nan, într-un dialog cu HotNews.

Ce arată o analiză a materiilor? 

România: 11 materii studiate și 14 opționale din care alege școala 

Un elev din ciclul primar din România, adică clasele I-IV, petrece la școală peste 20 de ore pe săptămână, cu un total de 540 de ore obligatorii pe an. Ele se desfășoară în 180 de zile de curs. 

Materiile pe care le studiază elevii români sunt:

• Limba și literatura română;
• Comunicare în limba modernă 1 (în general, limba engleză);
• Matematică;
• Științe ale naturii;
• Istorie;
• Geografie;
• Educație civică;
• Religie;
• Arte;
• Educație fizică;
• Dezvoltare personală.

Acestora li se adaugă 14 materii opționale, pe care le alege școala, precum: 

• Educație pentru arhitectură;
• Educație financiară;
• Filosofie pentru copii;
• Eu și scena;
• Educație pentru sănătate.

Situație similară în ceea ce privește materiile, în Grecia 

Elevii din Grecia stau la școală 718 ore obligatorii pe an, în 169 de zile. Acestora se adaugă 380 de ore opționale. Autorii raportului Education at a Glance 2025 atrag atenția, însă, că acest număr nu se traduce automat în alte 380 de ore de stat la școală, pentru că elevii nu pot participa simultan la toate orele opționale disponibile.

Potrivit curriculumului, programa de bază include 14 materii. Comparativ cu elevii români, elevii greci nu studiază Educație Civică. În programa lor se mai adaugă:

• Limba greacă;
• Educație socială și politică;
• Educație religioasă;
• Limba franceză sau limba germană ( a doua limbă străină);
• Tehnologia informației și comunicațiilor;

În Spania, elevii studiază cu 249 de ore mai mult pe an, față de elevii români. Dar mai puține materii 

În învățământul primar din Spania, elevii au între 25 și 30 de ore de curs pe săptămână și un total de 789 de ore obligatorii pe an. 

În sistemul de educație din Spania, competențele din educație sunt descentralizate și împărțite între stat și comunitățile autonome. Asta înseamnă că fiecare regiune autonomă are posibilitatea de a modifica curriculumul în funcție de nevoile regiunii. 

Materiile de bază sunt comune la nivel național și includ:

• Limba și literatura spaniolă;
• Matematică;
• Științe ale naturii;
• Științe sociale;
• Prima limbă străină (de obicei engleza).

Apoi, fiecare regiune poate introduce propriile materii, precum o limbă co-oficială și literatura acesteia, ateliere de consolidare a cunoștințelor și a competențelor sau o a doua limbă străină.

Cele mai multe ore de studiu, în Italia. Ce diferențe sunt la materii 

În Italia, numărul crește la 917 ore obligatorii pe an, în 200 de zile de școală. Religia este singura materie opțională, iar curriculumul este foarte asemănător cu cel din România. Diferența este că elevii italieni studiază și Educație tehnologică. 

Există și o disciplină transversală, care se desfășoară în cadrul mai multor materii, numită Educație civică. Educația civică trebuie predată elevilor timp de cel puțin 33 de ore pe an, prin intermediul materiilor principale.

Ce diferențe apar din clasa a V-a 

După clasele primare, orele petrecute de un elev la școală încep să crească. Un elev român de clasa a 5-a petrece la școală 25 de ore pe săptămână. În clasa a 6-a stă 30 de ore, în timp ce în clasele a 7-a și a 8-a stau peste 30 de ore pe săptămână. 

Pe lângă orele petrecute, apar și noi materii în orar. 

Începând cu clasa a 5-a, elevii români studiază:

• Limba și literatura română;
• Limba modernă 1;
• Limba modernă 2;
• Matematică;
• Fizică;
• Chimie;
• Biologie;
• Educație socială;
• Istorie;
• Geografie;
• Religie;
• Educație plastică;
• Educație muzicală;
• Educație fizică și sport;
• Educație tehnologică;
• Informatică și TIC;
• Consiliere și dezvoltare personală.

Acestor materii li se adaugă și curriculumul la decizia școlii.

Elevilor de gimnaziu din Grecia li se oferă posibilitatea de a studia mai multe materii opționale precum Alimentație și Sănătate, Educație civică sau Educație antreprenorială. 

Ce diferă în Italia și Spania 

În Italia, singura diferență dintre învățământul primar și cel gimnazial este studierea obligatorie a unei a doua limbi străine.

Elevii din Spania au, comparativ cu România, posibilitatea de a studia Arte audiovizuale și Valori etice în loc de Religie. Elevii pot alege, de asemenea, una sau două materii opționale, care diferă în funcție de școală sau de comunitatea autonomă. Printre acestea se pot număra a doua limbă străină (franceză sau germană), cultura clasică sau antreprenoriatul.

„Școala noastră e foarte fragmentată”

„Paradoxul românesc este că nu avem mai mult timp de învățare decât alte state. Media OECD pe an este de peste 900 de ore și la noi este 834”, spune, în dialog cu HotNews, președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Viorel Nan. 

El susține că discuția principală nu este despre numărul de ore petrecute la școală, ci despre cum „noi împărțim acest timp în foarte multe fragmente”. 

„Adică școala noastră este foarte fragmentată – alt domeniu, alt profesor, alt caiet, manual, altă logică, altă evaluare”, explică el.

El consideră că atât Spania, cât și Italia sunt exemple de „bună practică”. Sunt două țări în care elevii studiază în proiecte interdisciplinare. Un proiect interdisciplinar înseamnă combinarea metodelor și conceptelor din două sau mai multe discipline pentru a înțelege mai în profunzime un concept sau un fenomen.

De exemplu, elevii din Italia învață italiană, istorie și geografie, toate în aceeași oră de curs. 

Iar „Spania ne arată că nu orice lucru important poate să fie ca o competență obligatorie, dar poate să fie integrată în domenii și proiecte interdisciplinare”, potrivit lui Nan.

„De fiecare dată când identificăm o problemă, mai facem rapid o materie”

Cătălin Viorel Nan critică și faptul că „la noi, imediat facem o nouă materie, ne încărcăm într-un mod nefolositor programa”. 

„De fiecare dată când identificăm o problemă, fie că e educație financiară, juridică, rutieră, de sănătate, de mediu, prima tentație este să mai facem rapid o materie. Nu putem construi curriculumul în 2026 adăugând mereu câte o materie pentru fiecare problemă a societății”, explică reprezentantul părinților. 

Despre fragmentarea numărului de ore vorbește și Robert Florea, directorul adjunct la Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). 

Rezultatul fragmentării, spune el, se regăsește și în performanțele elevilor. Și nu doar prin note, dar și prin transferul de competențe: „Mulți dintre cei care au fost elevi nu stăpânesc nimic din domeniile pe care le-au parcurs pe parcursul școlarităților obligatorii”. 

„Presiune psihică și emoțională”

„Nu cred că programul elevilor români este echilibrat. Dar problema nu este numărul de ore, ci felul în care este construit tot timpul lor de învățare. Pentru că avem un curriculum foarte fragmentat, cu foarte multe discipline, mulți profesori. Fiecare are cerința proprie, fiecare se crede la fel de importantă”, mai afirmă Cătălin Viorel Nan. 

Despre trecerea rapidă de la o materie la alta, Nan spune că generează mai ales o „presiune psihică și emoțională”, pentru că elevii trebuie să „schimbe registrul mental, să treacă dintr-o stare în alta, iar în momentul ăla nici nu ai timp de aprofundare”. 

Și Florea vorbește despre „presiunea academică”, dar pe care nu o tratează individual.

„Un copil petrece o parte din timpul zilnic în școală. Dar, în același timp, copilul acela vine din diverse medii: mediul familiei, alte medii în care și din care el migrează, și vine cu o întreagă încărcătură psiho-emoțională din toate zonele acestea”, explică Robert Florea. 

Iar la un moment dat, și mediul școlar, dar și celelalte medii ajung să cântărească în viața elevilor.