Zeci de mii de tineri români studiază pe băncile universităților din străinătate. Cu toate acestea, nicăieri în evidențele statului, nu există un număr exact al acestora. Unde sunt datele și ce spun acestea.
Datele despre numărul studenților români plecați în străinătate sunt departe de a fi la zi ori complete.
Asta se întâmplă pentru că nicio instituție a statului nu colectează date despre tinerii care aleg să studieze în străinătate.
Statistica Eurostat
Dacă autoritățile române nu au date despre numărul studenților români plecați la studii în afară, informații despre aceștia se găsesc la Eurostat, UNESCO sau Banca Mondială. De exemplu, Eurostat vorbește despre aproximativ 23.000 de studenți români în universități din Europa, în 2024. Din statistica Eurostat lipsesc, însă, date din unele dintre cele mai populare țări pentru studenți.
Pe de altă parte, doar programul Erasmus+ și programele de practică studențească s-au adresat unui număr de 14.417 de studenți români în anul universitar 2024-2025. Dacă îi scădem pe aceștia, care stau temporar la studii vreme de un semestru sau un an, ar însemna că rămân puțin peste 10.000 de studenți români în străinătate, o „cifră mult subevaluată”, spun mai mulți experți.
În privința repartizării pe țări, Olanda este prima alegere a românilor care vor să studieze în străinătate, urmată de Marea Britanie și Belgia, trasează „un podium al prezenței” Alexandra Bădescu, manageră la Integral Edu, o platformă de consultanță pentru cei care vor să studieze în străinătate.
INS spune că nu colectează date despre românii plecați la studii
Responsabilul de comunicare al Institutului Național de Statistică (INS), Bogdan Pătărlăgeanu, a spus într-o discuție cu HotNews că instituția pe care o reprezintă nu colectează date despre studenții români plecați la studii.
„Selecția unui student care pleacă în afară la studii este cu totul alta decât selecția pentru universitățile din România și atunci nu știu cum se poate să se urmărească chestia asta”, afirmă Pătărlăgeanu.
Câți studenți români sunt peste hotare
„Din păcate, nu există o estimare oficială a numărului de studenți români din diaspora”, spune și Bianca Radu, președinta Ligii Studenților Români în Străinătate.
Încearcă să facă, totuși, o aproximare, bazată pe propria experiență și pe relația cu coordonatorii de filiale din alte țări: cifra studenților români care își încep anual studiile în străinătate este de minim 10.000.
„Totuși, dacă o înmulțim cu numărul de ani petrecuți de obicei la studii, aproximativ 5 ani (licență și master), ar însemna că anual, în străinătate, se află concomitent 50.000 de studenți români. Părerea mea este că cifra este mai mare”, mai spune ea.
Cifrele despre tinerii români plecați la studii în străinătate sunt colectate parțial și în rapoarte de la Banca Mondială, Eurostat sau UNESCO. Dar sunt date incomplete sau vechi.
Potrivit unui raport de la Banca Mondială, în 2021, 34.329 de români studiau în afara țării.
Și UNESCO face propriile raportări ale studenților din toată lumea care aleg studiile în străinătate: 28.437 de români erau înscriși la universități peste hotare în 2023. Este ultimul număr total oferit de autorități – adică include studenții români plecați în toate țările lumii.
Eurostat oferă o imagine a studenților plecați în 39 de țări din Europa. Este vorba despre 22.860 de români împrăștiați pe tot continentul. Aceștia studiază în toate ciclurile universitare – de la licență până la doctorat.
Din datele Eurostat lipsesc, însă, studenți plecați în Olanda (la doctorat), Marea Britanie, Slovenia, Liechtenstein, Muntenegru și Georgia (toate ciclurile universitare).
Trecerea de la Marea Britanie la Olanda
Experta de la Integral Edu, Alexandra Bădescu, spune, pentru publicul HotNews, că este aproape imposibil ca o instituție să adune toate datele despre studenții plecați peste hotare.
„Pe lângă studenții pe care îi trimitem noi sau care aplică cu alte companii, sunt studenții care aplică siguri și atunci este greu de ținut o evidență”, afirmă ea.
Și în special lipsa unor date complete din Olanda și Marea Britanie fac ca informațiile Eurostat să nu fie reprezentative.
Motivul? Olanda și Marea Britanie sunt primele două țări alese de studenții români.
„Dacă până în 2020 majoritatea studenților mergeau în Marea Britanie, după 2020, care coincide cu Brexit și creșterea taxelor de studiu în Anglia, copiii s-au dus către Olanda, unde taxa era în jur de 2.000 de euro pe an, ceea ce este o taxă foarte mică de studiu”, spune Alexandra Bădescu.
Ea afirmă că post-Brexit, în Olanda a avut loc „un boom de studenți internaționali”, printre care și mulți români. Lucrează cu aproximativ 1.000 de studenți în fiecare an, care pleacă atât la studii, cât și în tabere de vară sau internshipuri. Ca destinații, ordonează după preferințe: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Franța, Spania, Italia. Cei mai mulți sunt cei care pleacă pentru studii de licență.
Și în Statele Unite se află aproximativ 1.000 de studenți români, conform Institutului pentru Educație Internațională, citat de Știrile ProTV. Ei studiază fie la programul de licență sau masterat, fie la cel de doctorat.
Cei mai mulți pleacă pentru stagii temporare
Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Education at a Glance 2025, arată, însă, că cei mai mulți dintre cei plecați în străinătate aleg stagii temporare de studii în Europa, de tip Erasmus+.
Adică sunt studenți înscriși la o universitate din România, dar temporar se află la studii în alte țări.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, care coordonează proiectul Erasmus+, în anul universitar 2024-2025, 14.417 studenți români au beneficiat de mobilități studențești de studiu sau de practică.
Sursă date: Erasmus+
Despre reușitele și dificultățile din Olanda
„Dacă înainte plecau la studii în străinătate ca să rămână în străinătate, acum ei merg pentru experiența în sine. Pentru că experiența asta te crește”, spune Alexandra Bădescu.
HotNews a relatat pe larg despre experiențele studenților români în străinătate – care vorbesc despre dorul de casă, prima sesiune ori problemele cu banii.
Bădescu spune că mulți tineri pleacă la studii peste hotare pentru că își doresc independență, dar și să învețe să se descurce pe cont propriu. În plus, mai ales în Vestul Europei, cursurile sunt actualizate la cerințele de pe piața muncii, iar studenții beneficiază de internshipuri asigurate de universități.
Problema apare, însă, atunci când nu reușesc să se adapteze, iar șocul plecării de acasă îi copleșește.
„Sunt studenți care vin și spun «Nu am reușit să mă integrez în Olanda pentru că au cursurile foarte grele și e foarte greu acolo». De fapt, nu e despre asta. Este pentru că ei nu au putut să se acomodeze cu faptul că stau într-o cameră de cămin. Nu sunt obișnuiți să-și spele hainele, să-și gătească. Nu sunt de vină cursurile”, spune managera de la Integral Edu.
„Plus clima și pur și simplu viața olandezilor care sunt mai reci față de noi, îi fac să se întoarcă în țară”, mai spune Alexandra Bădescu.
Un alt factor amintit de Alexandra Bădescu este integrarea pe piața muncii. Tradițional, mulți dintre absolvenții români în Marea Britanie rămâneau acolo să lucreze. Cum migrația s-a făcut către Olanda, o țară care nu este vorbitoare de limbă engleză, „e mai greu să te integrezi”.
