Eșecul televiziunii digitale terestre în România: SNR a dat peste 3,4 milioane de lei pe două licențe comerciale pe care în final nu le-a mai utilizat – raport al Curții de Conturi

​Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR), operatorul național care transmite posturile publice de radio si televiziune, a plătit peste 3,4 milioane de lei pe două licențe comerciale multiplex UHF (n.a prin care ar fi urmat să fie transmise posturi TV comerciale), fără ca să utilizeze aceste licențe și, implicit, fără să realizeze venituri, se arată într-un raport publicat în această lună de Curtea de Conturi cu privire la situația pe anul 2019. Mai mult, „din documentele prezentate de entitate s-a constatat faptul că studiul tehnico-economic privind proiectul DVB-T2 cu implementarea licențelor a fost efectuat după momentul achiziției acestora”, arată Curtea de Conturi.

• UPDATE (miercuri, 12:18) Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM pentru HotNews.ro: „Cele două licențe comerciale au fost retrase la cererea SNR în 5 decembrie 2019. Motive? Nu aveau instalat niciun emițător, plăteau către ANCOM un tarif de spectru de 150.000 de euro pe an pentru fiecare din cele 2 MUX-uri comerciale și riscau o nouă amendă”.
• Potrivit vicepreședintelui ANCOM, ‘obligațiile pentru SNR erau urmatoarele: ‘pentru MUX-ul free to air trebuia acoperită 80% din populație. Pentru celelalte două MUX-uri (n.a comerciale) trebuiau instalate minim 36 de emițătoare pentru fiecare în parte. Pentru nerespectarea obligațiilor de acoperire, au fost amendați pe 14.03.2018 cu 15.000 de lei pentru MUX-ul free to air și cu câte 35.000 de lei pentru celelalte două. În total 85.000 de lei. Licențele pentru cele doua MUX-uri comerciale au fost retrase pe 05.12.2019. Retragerea a fost la cererea SNR. Nu aveau instalat niciun emițător pentru cele doua MUX-uri. Plăteau către ANCOM un tarif de spectru de 150.000 de euro pe an pentru fiecare din cele 2 MUX-uri comerciale și riscau o nouă amendă”.

„Constatări – alocarea sumei de 3.431,4 mii lei pentru achiziția a două licențe comerciale multiplex UHF, sumă plătită către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), fără ca entitatea să utilizeze aceste licențe și, implicit, fără să realizeze venituri. Din documentele prezentate de entitate s-a constatat faptul că Studiul tehnico-economic privind proiectul DVB-T2 cu implementarea licențelor a fost efectuat după momentul achiziției acestora”, se arată în raportul Curții de Conturi care a vizat printre altele legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor de către SNR în perioada 2018-2019.

Experții Curții de Conturi au recomandat SNR efectuarea unei analize în vederea identificării cauzelor pentru care licențele Multiplex UHF au fost achiziționate, dar nu au fost implementate, stabilirea întinderii prejudiciului adus entității prin achiziția, neutilizarea și plata celor două licențe și dispunerea recuperării acestuia, inclusiv a beneficiilor nerealizate, dacă este cazul.

• Eșecul televiziunii digitale terestre în România

Televiziunea digitală terestră ar fi trebuit să fie o alternativă la rețelele de televiziune prin cablu și satelit, însă modul defectuos în care au decurs lucrurile în România, de la strategiile guvernamentale până la managementul defectuos al SNR a transformat întregul proces de tranziție de la televiziunea analogică terestră la cea digital terestră într-un eșec.

SNR a câștigat, în luna iunie 2014, trei licențe de televiziune digitală terestră(multiplexe) pentru suma de 1,02 milioane de euro, în urma unei licitații a autorității de reglementare în comunicații (ANCOM).

Compania promitea atunci că prin intermediul celor trei licențe va implementa o rețea TV prin care va transmite atât programele publice ale Societatii Romane de Televiziune (SRTV), cât și programele altor producători de content, numărul total al acestora fiind de aproximativ 40 de programe în format SD.

Prin cele 3 multiplexuri s-at fi putut transmite și programe în format HD și alte servicii asociate cum ar fi: subtitrare, EPG (Electronic Programme Guide), Video on Demand (VoD – programe video la cerere, contra cost), transmitere de date (de exemplu buletin meteo) etc.

Unul din cele 3 multiplexuri a fost acordat condiționat „free to air”, SNR având obligația de transmitere în condiții transparente, concurențiale și nediscriminatorii, a posturilor publice și private de televiziune care se transmiteau la acel moment în sistem analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului. De asemenea, acest multiplex va trebui sa asigure o acoperire in receptie fixa de 90% din populatie si 80% din teritoriu pana la 31 decembrie 2016.

• Altfel spus, prin acest multiplex, românii ar fi trebuit să poată receptiona pe cale radio din eter, fara plata unui abonament, pana la maxim 16 programe TV publice si private ar trebui sa acopere 90% din populatie si 80% din teritoriu pana la 31 decembrie 2016.
• Pentru receptia programelor este nevoie de o simpla antena terestra si un televizor digital (in standard DVB-T2) sau un televizor clasic legat la un receptor digital (set top box) tip DVB-T2.

Pentru celelalte 2 multiplexuri adjudecate, Societatea Nationala de Radiocomunicatii avea obligația ca, până la 1 mai 2017, să pună în funcțiune cel puțin 36 de emițătoare pentru fiecare dintre rețelele corespunzatoare acestor multiplexuri, instalate cate unul in fiecare zona de alocare.

După mai multe licitații eșuate, SNR a reușit să operaționalizeze în final doar multimplexul free to airpe care se transmit în prezent programele TVR.

Și aici au fost întârzieri, motiv pentru care SNR a fost și amendată de ANCOM.