Esti nimic fara mine!
A trecut 1 an de cand mi-am facut bagajale si am plecat, impreuna cu copiii, de langa un om langa care nu mai era posibila convietuirea. Era el, pentru care conta, mai presus de orice, confortul personal, si eram eu cu copiii. El cu drepturile, eu cu obligatiile.
Trebuie sa obtina intotdeauna ce vrea. Mereu a fost cum a vrut el, ca sa nu ne certam, cedam mereu, evitam sa-i cer sa ma ajute cu cate ceva, incercam sa ma descurc mai mereu singura, sa ma desprind, sa nu raman datoare. De cate ori nu mi-a zis: esti nimic fara mine!