EUObserver: România este cea mai dornică să adere la zona euro

Dintre toate cele opt state membre UE care nu fac parte din zona euro, România este în topul favorabilității monedei unice, 75% dintre români dorind trecerea la euro – în creștere față de 63% anul trecut, scrie joi publicația EUObserver, citată de Rador.

Potrivit unui Flash Eurobarometer, românii sunt urmați de alte națiuni din estul și centrul Europei, 69% dintre unguri, 61% dintre croați și 54% dintre bulgari favorizând aderarea la moneda unică.

Sondajul a fost realizat în șapte state membre care nu au adoptat încă moneda unică: Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Danemarca a decis să nu adere, după ce a negociat o clauză de neparticipare.

„În cele șapte țări, 57% sunt în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Există variații mari la nivel de țară: trei sferturi sunt în favoarea introducerii euro în România, dar în Republica Cehă și Suedia, majoritatea respondenților se declară împotriva ideii de introducere a monedei euro”, se arată în sondaj.

În toate țările, cu excepția Republicii Cehe, a existat o creștere a proporției celor care sunt în favoarea introducerii euro, comparativ cu 2020. Cu toate acestea, majoritatea respondenților din fiecare țară consideră că introducerea monedei euro va crește prețurile și sunt îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul transferului.

În timp ce românii conduc în ceea ce privește favorabilitatea față de euro, aceștia sunt, de asemenea, foarte conștienți de lipsa lor de pregătire fiscală, 69% din populație declarând că țara lor nu este pregătită să adere la zona euro.

Pentru a deveni parte a zonei euro, o țară trebuie să îndeplinească un set de criterii, iar România nu mai îndeplinește cerințele – conform raportului Comisiei Europene de anul trecut privind criteriile de convergență pentru aderarea la euro.

Pentru a adera la zona euro, un stat membru al UE trebuie să aibă o stabilitate a prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile, stabilitate a cursului de schimb și rate ale dobânzii sustenabile pe termen lung.

România a oscilat înainte și înapoi în diferite faze ale procesului de aderare, în ultimii 14 ani de când a devenit parte a UE, prezentând planuri și stabilind numeroase termene pentru aderarea la zona euro.

Țara rămâne în urmă în ceea ce privește pregătirea pentru a adopta moneda unică. România stabilise anterior 2024 ca termen limită pentru aderarea la zona euro, dar șansele sunt mici pentru ca acest lucru să se întâmple.

„Termen” mobil

Recent, oficialii de la București au decalat termenul limită. Premierul Florin Cîțu a declarat, la începutul anului, că România ar putea adera la zona euro în 2027-2028.

Pe de altă parte, Bulgaria și Croația au fost admise în Mecanismul cursului de schimb (ERM II) – primul pas pentru aderarea la euro.

Funcționarii din Bulgaria au stabilit data de aderare la zona euro la 1 ianuarie 2024. Reprezentanții guvernului au spus că nu va exista o perioadă de tranziție și că moneda națională și euro vor circula simultan timp de o lună, iar leva bulgară va fi retrasă din circulație la începutul lunii februarie 2024.

Suedia rămâne una dintre cele mai pregătite țări în ceea ce privește trecerea la euro.

Însă aderarea la ERM necesită aprobarea publică. În septembrie 2003, 56% dintre suedezi au votat împotriva adoptării euro, la un referendum, iar partidele politice s-au angajat să respecte rezultatul referendumului.

Toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, care a negociat derogarea de la prevederi, sunt obligate să adopte euro ca monedă unică după ce îndeplinesc criteriile.