Skip to content
Economie

Euro pierde masiv teren în fața dolarului. Franța tulbură piețele, Isărescu își reface calculele

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Euro a coborât în această săptămână până la aproximativ 1,116 dolari, cel mai redus nivel din ultimele 17 luni, scrie Reuters. Vineri dimineață, moneda europeană recuperase o parte din pierderi, tranzacționându-se în jurul a 1,1226 dolari. Pe piața interbancară, euro se tranzacționa vineri la 5.3462 lei.

Raportul dintre euro și dolar reflectă diferențele dintre perspectivele economice ale Europei și Statelor Unite

Un euro mai slab în raport cu dolarul nu înseamnă automat un leu mai slab în raport cu euro. Dar poate însemna petrol mai scump, importuri mai costisitoare și o nouă sursă de presiune asupra inflației din România. Paradoxul este că, deși moneda europeană se depreciază, efectele asupra economiilor din zona euro și asupra României nu sunt neapărat favorabile.

Pe piața valutară internațională, raportul dintre euro și dolar este mai mult decât un simplu indicator financiar. El reflectă diferențele dintre perspectivele economice ale Europei și Statelor Unite, așteptările privind dobânzile, fluxurile de capital și apetitul investitorilor pentru risc.

Când euro pierde teren în fața dolarului, explicația nu trebuie căutată exclusiv în slăbiciunile economiei europene. Uneori, dolarul se apreciază pur și simplu pentru că investitorii îl consideră un refugiu mai sigur într-o perioadă de incertitudine.

Pentru Europa, însă, deprecierea monedei unice vine cu o problemă suplimentară: economia europeană depinde de importurile de energie și de materii prime ale căror prețuri internaționale sunt exprimate, în mare parte, în dolari.

Astfel, un euro mai slab poate face aceste importuri mai scumpe chiar și atunci când prețurile lor în dolari rămân neschimbate.

Trei mecanisme care pot împinge euro în jos

Primul ține de diferența dintre politicile monetare ale Rezervei Federale americane și Băncii Centrale Europene.

Dacă investitorii anticipează că dobânzile americane vor rămâne ridicate mai mult timp decât cele europene, activele denominate în dolari pot deveni relativ mai atractive. Capitalurile se pot orienta spre Statele Unite, crescând cererea de dolari.

Al doilea mecanism este legat de perspectivele economice. O economie europeană cu o creștere modestă, afectată de costurile energiei și de incertitudinile comerciale, oferă investitorilor motive să fie mai prudenți.

În plus, dificultățile bugetare ale unor state mari, precum Franța, pot accentua percepția de risc asupra activelor europene. Totuși, problemele fiscale ale unui singur stat nu explică, de unele singure, evoluția cursului euro-dolar.

Al treilea mecanism este geopolitic. În perioadele de tensiuni internaționale, dolarul beneficiază adesea de statutul său de monedă dominantă în tranzacțiile și rezervele internaționale.

Acești factori pot acționa simultan, amplificând mișcările de pe piața valutară.

Franța, în centrul turbulențelor de pe piața valutară

De această dată, există și un factor european foarte concret: situația finanțelor publice franceze.

Investitorii sunt îngrijorați de capacitatea Franței de a-și controla deficitul bugetar și datoria publică. Presiunile asupra obligațiunilor franceze au alimentat temerile că problemele fiscale ar putea afecta mai larg piața datoriilor suverane din zona euro.

Totuși, deprecierea euro nu este un proces liniar. Stabilizarea pieței obligațiunilor franceze și scăderea randamentelor americane au redus vineri presiunea asupra monedei europene.

Ce înseamnă toate acestea pentru leul românesc?

Aici apare una dintre particularitățile economiei românești: leul poate rămâne relativ stabil față de euro, dar se poate deprecia semnificativ față de dolar.

Explicația este matematică. Cursul dolar/leu depinde atât de raportul euro/leu, cât și de raportul euro/dolar.

Datele de referință publicate joi de BNR, arată un euro la 5,3470 lei și un dolar la 4,7814 lei.

În economie, consecințele pot ajunge prin mai multe canale.

Petrolul este primul canal de transmitere

Petrolul se tranzacționează internațional în dolari. Dacă dolarul se apreciază, importatorii români au nevoie de mai mulți lei pentru a cumpăra aceeași cantitate de petrol, presupunând că prețul în dolari rămâne constant.

Problema este cu atât mai importantă acum, când petrolul Brent se tranzacționează la peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Pentru România, asta poate însemna costuri mai mari la carburanți, transport și distribuție.

Efectele nu se transmit însă integral și imediat la pompă. Prețul final depinde și de cotațiile produselor rafinate, fiscalitate, marjele comerciale și stocurile companiilor.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Importurile pot deveni mai scumpe

Al doilea canal privește bunurile și materiile prime cumpărate în dolari.

Electronicele, anumite componente industriale, materiile prime și o parte din produsele comercializate internațional pot deveni mai costisitoare pentru firmele românești.

Companiile au trei opțiuni: absorb creșterea costurilor din marja de profit, negociază alte prețuri cu furnizorii sau transferă o parte din scumpire către consumatori.

Într-o economie în care inflația este deja ridicată, o asemenea presiune externă complică procesul de dezinflație.

Nu toate importurile sunt însă afectate în aceeași măsură. O mare parte a comerțului exterior românesc se desfășoară cu statele Uniunii Europene, iar contractele sunt adesea denominate în euro.

BNR se confruntă cu o dilemă suplimentară

Un dolar mai puternic nu obligă automat BNR să intervină pe piața valutară.

Banca centrală urmărește în principal stabilitatea prețurilor, iar evoluția cursului euro/leu este mult mai importantă pentru economia românească decât fluctuațiile zilnice ale dolarului.

Dar aprecierea monedei americane poate complica deciziile de politică monetară prin două mecanisme.

Primul este inflația importată. Dacă energia și alte bunuri se scumpesc în lei, reducerea inflației devine mai dificilă.

Al doilea este comportamentul investitorilor internaționali. Un dolar puternic, însoțit de randamente americane ridicate, poate reduce apetitul pentru activele din economiile emergente.

România, cu necesități importante de finanțare bugetară, este sensibilă la asemenea schimbări ale fluxurilor internaționale de capital.

Într-o analiză publicată recent, Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, atrage atenția asupra combinației dintre presiunile asupra leului, scăderea rezervelor valutare, aprecierea dolarului și incertitudinea politică.

Există și câștigători

Deprecierea euro față de dolar nu produce exclusiv pierderi. Exportatorii europeni care își vând produsele pe piețe unde încasează dolari pot deveni mai competitivi, deoarece bunurile lor sunt relativ mai ieftine pentru cumpărătorii americani.

Și companiile românești care obțin venituri în dolari, dar suportă o mare parte a costurilor în lei, pot beneficia de aprecierea monedei americane.

Pentru populație, situația este mai nuanțată. Cei care au economii în dolari văd cum valoarea acestora exprimată în lei crește. În schimb, cei care plătesc servicii sau bunuri în dolari suportă costuri mai mari.

Concluzie: euro poate slăbi fără ca leul să pară că se mișcă

Cea mai importantă lecție a actualei deprecieri a euro este că stabilitatea cursului euro/leu nu garantează protecția economiei românești împotriva turbulențelor valutare internaționale.

Românii urmăresc în mod tradițional cursul euro, deoarece în moneda europeană sunt exprimate numeroase prețuri, economii și contracte.

Dar o parte importantă a costurilor economiei mondiale este determinată de dolar.

Iar atunci când moneda americană se apreciază, România poate importa inflație chiar și în condițiile unui curs euro/leu relativ stabil.