Marți, 4 august 2026, euro s-a tranzacționat la o medie afișată de BNR la 5,2497 lei – la doar câțiva bani de pragul psihologic de 5,25 lei pe care leul l-a mai atins o singură dată în istoria sa: acum trei luni, în ziua de după căderea Guvernului Bolojan. Datele BNR arată că nu e o revenire întâmplătoare, ci un test al unui nivel care a fost depășit doar de cinci ori în cei 21 de ani de serii zilnice publicate de banca centrală.
Ce spun cifrele
Din seria zilnică BNR (iulie 2005 – 4 august 2026, adică 5.320 de zile de tranzacționare), leul a stat sub 5 lei/euro timp de aproape 20 de ani. Pragul de 5 lei a fost spart pentru prima dată abia pe 6 mai 2025, când cursul a sărit de la 4,9775 la 5,0378 lei într-o singură zi, după luni întregi în care BNR îl ținuse aproape imobil, la 4,977 lei.
În trei zile de tranzacționare, până pe 8 mai 2025, euro ajunsese la 5,1222 lei iar de atunci, leul nu a recuperat mare lucru. Pragul de 5,20 lei a căzut pe 5 mai 2026, iar a doua zi, pe 6 mai 2026, cursul a atins maximul istoric absolut: 5,2688 lei/euro. Cele cinci zile din istoria BNR în care euro a stat peste 5,25 lei sunt toate concentrate în acel interval: 6-7 mai și 2-4 iunie 2026 , după care leul s-a stabilizat câteva săptămâni în banda 5,23-5,24 lei, exact unde se află și acum.
Media anuală a cursului a urcat de la 4,9741 lei în 2024 la 5,0985 lei în 2025 și la 5,1583 lei în primele șapte luni din 2026, iar media lunii iulie 2026 a fost deja 5,2378 lei – aproape de cel mai ridicat nivel lunar mediu din istorie.
Coincidența care nu e coincidență
Cele două salturi majore ale cursului: mai 2025 și mai 2026 au coincis, la o zi distanță, cu momente de criză politică majoră.
În mai 2025, leul s-a mișcat pe fondul incertitudinii din jurul reluării alegerilor prezidențiale, după anularea scrutinului din noiembrie 2024. BNR, care ținuse cursul aproape fix luni la rând, a lăsat leul să se ajusteze rapid chiar în perioada electorală cea mai tensionată.
În mai 2026, mecanismul s-a repetat. Pe 5 mai 2026, o moțiune de cenzură inițiată de AUR, PSD și PACE a trecut cu 281 de voturi, cel mai mare număr din istoria Parlamentului României, și a demis Guvernul Bolojan. A doua zi, euro a atins maximul istoric de 5,2688 lei. România a rămas de atunci, timp de trei luni, fără un guvern cu puteri depline.
De ce revine pragul acum, chiar în aceste zile
Testul actual al pragului de 5,25 lei nu vine izolat, ci pică la câteva zile de un moment considerat decisiv pentru finanțele publice românești. Pe 31 iulie 2026, agenția Fitch a confirmat ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, evitând la limită retrogradarea în categoria „junk”.
Urmează verdictul agenției Moody’s, care decide dacă menține ratingul Baa3 sau retrogradează România la Ba1, sub pragul recomandat investițiilor. O eventuală retrogradare ar putea declanșa ieșiri de capital, cu efect direct asupra cursului și dobânzilor.
Pe lângă acest test iminent, presiunea vine din mai multe direcții simultan: deficitul bugetar rămâne ridicat, estimat la peste 6,5% din PIB chiar și în scenariile de consolidare reușită; inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026, cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, iar România are un grad ridicat de transmitere a cursului valutar în prețuri, ceea ce înseamnă că orice depreciere suplimentară alimentează rapid inflația.
Ce urmează
Dacă verdictul Moody’s confirmă temerile pieței, analiștii nu exclud ca leul să spargă decisiv pragul de 5,25 lei -nivel care, până acum trei luni, nu fusese atins niciodată. Dacă agenția oferă, ca și Fitch, un răgaz, cursul ar putea rămâne în banda actuală, 5,23-5,25 lei, cel puțin până la următorul test major: evaluarea Standard & Poor’s, programată pe 2 octombrie 2026.
