#EuroIMPACT Cum ajung panourile publicitare mari genţi şi mape pentru conferinţă. Raluca Ouriaghli: "În România nu avem fabrici unde să ardem policlorura de vinil"

Economia circulară implică resurse care pot fi refolosite, reciclate, reparate în aproape orice ciclu de viaţă, iar cantitatea de deşeuri este astfel redusă la minimum, a fost una din concluziile atelierului „Contribuţia politicii de coeziune la creşterea locurilor de muncă în România-economia circulară”, din cadrul evenimentului EuroImpact, organizat la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro.

Cu toate că nu am atins cotele de reciclare şi riscăm să plătim pentru proasta gestionare a deşeurilor, în România au fost create sute de locuri de muncă din reciclarea deşeurilor.

În cadrul atelierelor de lucru de la EuroImpact au fost prezentate câteva modele de bună practică din economia circulară. Raluca Ouriaghli este membru fondator al Asociaţiei Ateliere fără Frontiere, asociaţie care încearcă de 10 ani să facă inserţie profesională pentru persoanele dezavantajate prin ateliere care au drept ţintă protecţia mediului.

„Primul atelier pe care îl dezvoltăm se numeşte Reconect, colectăm echipamente electronice şi electrice, în special echipamente IT, dar şi echipamente care funcţionează cu curent electric şi baterii, şi în primul rând le testăm şi le reutilizăm, le pregătim pentru reutilizare şi chiar le recondiţionăm unde este cazul. Şi o mare parte merg către donaţii. Până acum am donat peste 12.000 de echipamente complete IT către şcoli, asociaţii, fundaţii, centre de plasament, spitale, în toată ţara. Materialele care nu mai pot fi utilizate merg în atelierul de dezmembrare unde recuperăm materialele secundare, plastice, feroase, neferoase, care merg pe urmă către reciclatorii sau intermediari de reciclare din România”, a spus Raluca Ouriaghli.

Scopul reutilizării echipamentelor este reducerea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră folosite la echipamentele noi.

România nu are unde să ardă panourile pubicitare mari

Asociaţia Ateliere fără Frontiere mai are un alt atelier denumit Remesh, prin care reciclează deşeurile publicitare de mari dimensiuni. „Reciclăm deşeuri publicitare stradale, adică acele meshuri şi bannere pe care le vedeţi peste tot în toate oraşele din România, care sunt pe blocuri, pe panourile publicitare, şi facem genţi, sacoşe, mape de conferinţă şi alte obiecte utile, într-un atelier în care angajăm persoanele extrem de defavorizate. Ideea este să arătăm că aceste bannere şi mesh-uri, care sunt de fapt policlorură de vinil, clor, care nu poate fi ars, din păcate, în România pentru că nu avem fabrici dotate cu fibrele necesare, e necesar să le reducem. Şi, în al doilea rând, demonstrăm astfel că se poate face ceva altfel decât eliminarea prin depozitare la depozitele de gunoi, unde pur şi simplu doar poluează amestecate cu restul deşeurilor municipale solide”, a mai spus Raluca Ouriaghli în cadrul atelierelor de lucru de la EuroImpact.

Comisia Europeană îşi propune ca până în 2030 să creeze peste 180.000 de locuri de muncă din dezvoltarea de afaceri conexe economiei circulare.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.