Europa a înlocuit dependența energetică de Rusia cu cea de alte țări, iar efectele se văd deja / Cum stă România

Europa a rămas puternic dependentă de importurile de energie și doar a înlocuit Rusia cu alte țări, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Efectele s-au văzut deja la începutul acestei săptămâni, când prețul gazelor a atins cel mai mare nivel din acest an, după ce o fisură la o conductă din Norvegia a redus fluxul de gaze din această țară. La nivel european, România este țara cu cele mai mici importuri de gaze.

Un incident la un gazoduct din Norvegia a determinat modificări importante de preț pe burse, la fel cum se întâmpla înainte de criză în situația întreruperii gazelor din Rusia.

Luni, prețul gazelor a depășit 38 de euro pe MWh la bursa de gaze la Amsterdam, acesta fiind cel mai mare nivel din acest an, potrivit Reuters.

Și la București, cotațiile pieței spot la Bursa de Mărfuri au crescut de la 140 de lei pe MWh la 167 de lei.

Norvegia a devenit principala sursă de gaze a Europei, devansând Rusia încă din anul 2022.

Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări, scrie Asociația Energia Inteligentă.

În plus, se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost eliminată total.

• „Există falsă idee că criza gazelor a determinat o schimbare radicală pe piața energiei și gazele au fost lăsate deoparte. În fapt statistica ne arată că lucrurile nu stau deloc așa.
• În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori”, spune Dumitru Chisăliță, președintele asociației.

Totodată, deși au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia (de patru ori), în schimb au crescut de trei ori importurile de gaze lichefiate din Rusia, aduse pe vapoare.

Singura îmbunătățire o putem observa pe piața produselor petroliere, unde dependența Europei de importuri a scăzut cu circa 8%.

Este și sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de șase ori.

Dependența față de cărbunele importat în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019.

Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui (doar 6%).

România este țara din UE cu cele mai mici importuri de gaze

Țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a patra cel mai puțin dependent stat din UE), Suedia, Estonia și Islanda.

România țara cea mai puțin dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere.

„Aceste date arată importanța energiei securitare în funcționarea Europei și cu atât mai mult a gazelor naturale în această construcție, ceea ce ar trebui să fie o lecție importantă pentru politicile publice și ar trebui să determine rapide adaptabilități pentru a se evita unele dintre crizele viitoare energetice care se prefigurează”, a arătat Chisăliță.

Sursa foto: Dreamstime