Sari direct la conținut
Obiceiuri alimentare -studii:

Europenii au uitat gustul mancarii naturale

HotFood

Europenii ignora alimentele in starea lor naturala, iar actul alimentar a devenit un gest mecanic, un automatism lipsit de orice semnificatii culturale sau sociale, potrivit studiilor realizate de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor.

De ce nu mancam sanatos?

Un sondaj efectuat de catre Food Standards Agency din Marea Britanie arata 80% din populatia tanara intelege importanta unei diete sanatoase si benefiiciile aduse, dar alimentatia zilnica nu contine legumele si fructele de care are nevoie un adult. Majoritatea adultilor chestionati sunt constienti ca trebuie sa manance mai multe fructe si legume si mai putine produse care contin grasimi si saruri, dar, cu toate acestea, nu le consuma.

Datele World Health Organisation din 2007 arata ca adultii consuma prea multe grasimi, zahar si sare, prea putine fibre, iar legumele si fructele consumate aproape lipsesc din alimentatia zilnica. Numarul persoanelor obeze este in crestere , iar Food Standards Agency sugereaza ca ar trebui o campanie de constientizare la nivelul populatiei, privind importanta pe care o are o dieta sanatoasa in viata fiecarui individ.

Majoritatea persoanelor chestionate sunt de parere ca o dieta sanatoasa necesita costuri ridicate, nu este gustoasa si este greu de tinut zilnic.

Food Standards Agency arata ca cea mai importanta si mai apreciata calitate a fructelor consta in continutul lor de vitamine. Vitamina A este prezenta in: caise, lamaii, portocale, ananas, mandarine, mere, pere, migdale, nuci. Vitamina B este continuta de: struguri, portocale, mandarine, mere, pere, migdale, nuci. Vitamina C o gasim in: lamaii, portocale, caise, mere, pere, afine, coacaze. Vitamina E se gaseste in nuci, migdale, masline.

Toate teoriile nutritionale recomanda consumul de fructe ca mod de viata sanatos. Avand in vedere ca fructele preferate se gasesc in orice perioada a lunii in supermarket-uri sau in pietele de cartier, Food Standards Agency atrage atentia ca nu avem nici un motiv sa nu profitam de avantajele aduse de consumul de fructe si legume proaspete.

Politici UE privind siguranta alimentara

La nivelul Uniunii Europene exista organisme si legi care redau increderea populatiei in politicile UE privind siguranta alimentara.

La sfarsitul anilor 90, Europa s-a confruntat cu o serie de cazuri legate de siguranta alimentara. Boala vacii nebune, considerata a fi o problema a britanicilor, s-a raspandit si in alte state membre. Ulterior au aparut probleme legate de intoxicari cu salmonella sau dioxina din cauza maionezei proaspete din supermarketuri.

Uniunea Europeana a elaborat o strategie globala menita sa restabileasca increderea cetatenilor in siguranta alimentelor pe care le consuma, „de la ferma la furculita”. Strategia prevede norme stricte pentru produsele alimentare, pentru sanatatea si bunastarea animalelor si pentru produsele fitosanitare. Aceste standarde se aplica atat produselor alimentare fabricate in UE, cat si celor importate. Se tine cont de:

  • armonizarea diversitatii produselor
  • grija la sanatatea animalelor
  • sistem rapid de alerta privind riscurile
  • decizii bazate pe studii stiintifice
  • control strict al produselor care provin dinafara Uniunii Europene

Rolul Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentelor

European Food Safety Authority (EFSA) a fost infiintata in 2002 pentru a recastiga increderea populatiei in politicile UE privind siguranta alimentara. Inca de la lansare, EFSA a publicat studii si sfaturi stiintifice in legatura cu boala vacii nebune, salmonella si modificarile genetice. Un caz aparte l-a constituit gripa aviara care se poate transmite si de la animale la om.

Situata provizoriu la Bruxelles, in 2002, EFSA furnizeaza informatiile stiintifice independente in toate problemele privind alimentul si siguranta alimentului – inclusiv sanatatea si bunastarea animalelor si protectia plantelor – si consiliere stiintifica privind nutritia, totul servind la elaborarea si ajustarea legislatiei comunitare. EFSA comunica publicului intr-o maniera deschisa si transparenta date privind toate actele elaborate.

Evaluarea riscului pentru diferite situatii, pe care o desfasoara EFSA, furnizeaza managerilor de risc (din cadrul institutiilor UE cu rol in elaborarea de reglementari – Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Europei) baza de fundamentare stiintifica necesara definirii politicilor legislative si a masurilor de reglementare, necesare asigurarii unui inalt nivel de protectie in relatia cu siguranta alimentelor.

Ingrijorarile europenilor privind obezitatea au luat locul ingrijorarilor legate de siguranta alimentara: vanzarile la burgerii cu carne de vita si maioneza au scazut.

EFSA atrage atentia ca diversitatea dietelor este recomandata si ca autoritatea nu poate impune europenilor sa manance acelasi lucru in toata Europa. Dar poate incerca sa faca tarile membre si Comisia Europeana sa inteleaga importanta unei diete sanatoase. Stiinta explica importanta carbohidratilor si importanta mancarii sanatoase, dar nu arata de unde sa provina acesti carbohidrati.

Comisia Europeana foloseste rezultatele studiilor EFSA pentru a creiona o legislatie europeana privind siguranta alimentara bazata pe profilurile nutritionle ale consumatorilor.

CE apreciaza siguranta alimentara ca fiind unul dintre cele mai importante aspecte asupra caruia sa se axeze cercetarea si inovarea, cu atat mai mult cu cat spatiul de circulatie a produselor alimentare s-a extins in 2004, si urmeaza o noua extindere in 2007, ajungandu-se la o suprafata totala de 4.750.000 Km2. In acest scop, prin Carta Alba a Sigurantei Alimentare (2000) a instituit EFSA – Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara.

Siguranta alimentului incepe de la ferma

Nu exista nimic pe lume despre care sa se poata spune ca se afla la risc zero, sau reprezinta risc 0, dar reprezentantii UE fac tot ce-i sta in putinta, printr-o strategie cuprinzatoare de siguranta a alimentului, pentru a tine riscurile la un nivel minim, cu ajutorul standardelor moderne pentru aliment si de igiena, elaborate doar in baza celor mai avansate cunostinte stiintifice. Siguranta alimentului incepe de la ferma.

Regulile trebuie sa se aplice de la ferma la furculita, atat pentru alimentele produse in UE, cat si pentru cele importate din cele patru zari ale lumii.

Siguranta alimentului reprezinta o prioritate de varf pentru UE. Reglementarile aferente s-au consolidat si inasprit din 2000 incoace, in scopul asigurarii ca alimentele consumate de cetatenii europeni sa fie sigure. Acest nou mod de abordare este mai integrat: furajele si alimentele sunt urmarite cu mare grija de „LA FERMA LA FURCULITA”. Autoritatile UE evalueaza cu atentie riscurile si cauta sa obtina cel mai bun aviz stiintific, inainte de a impune restrictii, sau de a aviza, la randul sau, orice produs, ingredient, aditiv, sau OMG. Aceste lucruri se aplica tuturor furajelor si alimentelor, indiferent de unde ar proveni ele, dinauntrul, sau dinafara UE.

Siguranta nu inseamna insa uniformitate. UE promoveaza diversitatea, bazata pe calitate. Legislatia europeana protejeaza alimentele traditionale si produsele provenind din anumite zone geografice, asigurand consumatorii cu informatii care sa-i ajute sa le poata distinge de copii. UE isi incurajeaza tot mai insistent fermierii sa se concentreze asupra calitatii, nu numai a alimentelor, dar si a mediului in care isi realizeaza produsele.

Cartea alba privind siguranta alimentara

In Cartea alba privind siguranta alimentara, Comisia a propus o revizuire radicala a normelor comunitare privind igiena si siguranta produselor alimentare, in care siguranta produselor alimentare de-a lungul lantului alimentar este atribuita operatorilor din sectorul alimentar. Noile regulamente combina, armonizeaza si simplifica cerintele complexe si amanuntite care erau anterior cuprinse in numeroase directive distincte din domeniul igienei produselor alimentare, al productiei si comercializarii produselor de origine animala. Aceste documente de referinta vin in sprijinul statelor membre si al operatorilor din sectorul alimentar, in vederea unei mai bune intelegeri a noilor norme de igiena alimentara.

Protectia consumatorului

Politica privind protectia consumatorului este o componenta centrala a obiectivului Comisiei Europene de imbunatatire a calitatii vietii cetatenilor UE. Site-ul ofera o prezentare generala a programelor si strategiei privind protectia consumatorilor, inclusiv informatii de interes pentru IMM-urile care lucreaza direct cu clientii, precum Directiva UE privind vanzarea la distanta sau cea privind practicile comerciale neloiale, o introducere in dreptul contractual european si un compendiu al legislatiei comunitare din domeniul protectiei consumatorilor.

Link-uri:

EU official documents

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro