​Eusko, moneda basca locala, va intra in circulatie la finele lunii ianuarie 2013. In lume exista mai multe variante de "bani locali" cu rol de catalizator economic- intra in circulatie, deblocheaza economiile, dupa care sunt retrasi

„Eusko” moneda basca ce se doreste a fi „complementara” monedei unice europene si care ar putea duce la consolidarea economiei locale va fi lansata inzona basca franceza pe 31 ianuarie, scrie cotidianul belgian 7sur7 . Eusko va permite „accelerarea schimburilor comerciale si reorientarea economiei”, spun autorii acestui proiect financiar. In lume au existat si continua sa existe diferite variante de „bani locali”. In timpul crizei din anii 2000, Argentinienii s-au folosit de „Credito” sau de „Patacon„. In Brazilia circula cu succes, „Palmas„-ul. Un oras din Marea Britanie a pus in circulatie in septembrie 2008, Lira Lewes. In Europa circula peste 70 de asemenea monede locale. Ele nu au o sustinere guvernamentala si nu apar in cotatiile oferite de bancile centrale, dar circula pe piata si sunt acceptate la plata de catre comercianti si persoanele fizice. In plus, permit relansarea economiilor blocate.

Eusko, avand o valoare nominala de 1 euro, va putea fi schimbata la circa 40 de case de schimb din Tara Bascilor, existand cupiuri de 1, 2, 5, 10 sau 20 de eurskos.

• Banii „locali” sunt ca un catalizator. Intra in reactie, ajuta economia, dupa care sunt retrasi

Pentru cei care au o problema in a imagina o moneda complementare le sugerez sa se gandeasca de pilda la un cupon de 10 lei oferit de hypermarketuri. Si aceea poate fi considerata o „moneda” de schimb. La finele secolului trecut, mai multe State intrasera in criza de lichiditati au apelat la aceste monede locale care urmau apoi sa fie schimbate pe bani „buni”.

Primii bani locali au fost pusi in circulatie prin 1800 in Elvetia, de catre Banque Wir. Aparatorii ideii monedelor locale spun (si au dreptate) ca intr-o economie intrata in criza, cu sanse mici de a iesi prin forte proprii, adoptarea unei asemenea monede poate fi solutia.

• Istoria economiei e plina de asemenea exemple de succes

Desigur, ca orice idee, monedele locale au si detractori. Acestia spun in principal ca banii locali servesc evaziunii fiscale si ca nu au un efect benefic. Experienta Worgl cu moneda lui „wara” poate fi un exemplu de eficacitate potentiala a acestor monede locale. Worgl e un oras austriac cu 4000 de locuitori. In 1932 aveau un somaj de 30%, datoriile Primariei ajunsesera la 1,3 milioane de silingi iar lichiditatile administratiei erau de numai 40.000 de silingi.

Imobiliarele, constructiile si serviciile publice erau in coma financiara. Ei bine, din initiativa primarului Michael Unterguggenberger, administratia locala a imprimat 32.000 de „bonuri” cu o paritate mai mica decat a silingului. Cu bonurile respective, oamenii puteau sa isi plateasca taxele locale si alte dari. Ideea e ca circulatia acelor bonuri a fost de 13 ori mai mare decat cea a silingilor. Asta ca sa dau numai un exemplu. Somajul a fost eliminat in mai putin de un an si jumatate fara sa se „miste” inflatia.