EXCLUSIV Comisia Europeana critica iarasi Guvernul pentru strategia fondurilor UE 2014-2020: Suntem ingrijorati de alocarile dezechilibrate. Nu ati indeplinit conditionalitatile. Riscurile care se vad de la Bruxelles la Bucuresti

Comisia Europeana critica Guvernul si pentru draftul oficial al strategiei pentru absorbtia fondurilor europene din perioada de programare 2014-2020, conform noilor observatii transmise de serviciile executivului comunitar Ministerului Fondurilor Europene, intrate in posesia HotNews.ro. Oficialii de la Bruxelles atrag atentia Guvernului Ponta ca nu a indeplinit conditionalitatile ex-ante referitoare la combaterea fraudelor in achizitiile publice si la strategiile sectoriale, printre care si cea referitoare la achizitiie publice. Executivul european isi exprima „ingrijorarile” fata de alocarile „dezechilibrate” pe care le propune Romania pentru fondurile europene 2014-2020. Totusi, functionarii de la Bruxelles apreciaza ca varianta oficiala a draftului de Acord de parteneriat asumata de Guvern este imbunatatita comparativ cu precedentele documente de lucru transmise de Ministerul Fondurilor Europene anul trecut.

In documentul care contine peste 250 de observatii la Acordul de parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020 propus de Romania, Comisia Europeana se arata ingrijorata de alocarile de fonduri europene dezechilibrate pe care le propune Guvernul Ponta.

„Alocarea bugetara propusa reflecta inca dezechilibre, care sunt o sursa de ingrijorari„, atrage atentia Comisia Europeana.

Functionarii de la Bruxelles exemplifica prin faptul ca alocarile pentru mediu au fost reduse in comparatie cu proiectul initial de Acord de parteneriat transmis de Guvern anul trecut, „slabind si mai mult capacitatea Romaniei de a implementa infrastructura ceruta de acquis-ul comunitar”.

In plus, alocarea propusa de Romania din fondurile UE 2014-2020 „releva discrepante mari intre bugetul propus sa faca fata severelor provocari de competitivitate, in ceea ce priveste sprijinul pentru cercetare-dezvoltare, scazut in comparatie cu provocarile si obligatiile corespunzatoare ale operatorilor economici si cu promovarea infrastructurilor locale si regionale, care contribuie mai putin direct la obiectivele Strategiei Europa 2020 sau la recomandarile specifice de tara”, considera CE.

De asemenea, Comisia atrage atentia ca practica actuala a Guvernului Ponta de a invoca strategii sectoriale pe care nu le-a terminat „ridica riscuri„.

„A te baza pe strategii care sunt inca in curs de elaborare ridica riscuri. Problema este relevanta atat pentru abordarea generala cat si pentru conditionalitatile specifice ex-ante. De asemenea, nefinalizarea strategiilor sectoriale nu trebuie sa prejudicieze necesara concentrare si stabilire a prioritatilor de finantare„, arata Comisia Europeana in setul de observatii transmis luni Ministerului Fondurilor Europene.

Un alt risc vazut de CE este faptul ca Romania propune un numar mare de prioritati de finantare, cuprinzand o larga varietate de actiuni si grupuri-tinta. „Aceasta abordare comporta riscul de a devia de la o utilizare orientata spre performanta a fondurilor si de a reduce eficienta operatiunilor pentru sectoarele respective, teritorii sau grupuri sociale„.

Comisia Europeana critica cel mai dur Guvernul Romaniei pentru neindeplinirea conditionalitatilor ex-ante, referitoare la masurile pentru combaterea si prevenirea fraudei in achizitiile publice, precum si pentru strategiile sectoriale inca neterminate.

„Comisia atrage atentia autoritatilor romane cu privire la necesitatea critica de a asigura proprietate solida in pregatirea si avizarea acestor strategii„. Autoritatile de la Bruxelles noteaza astfel ca Guvernul nu a indeplinit conditionalitatile ex-ante, pentru ca numeroasele „evaluari sau strategii sunt in curs de pregatire”.

Comisia mai atrage atentia Romaniei „asupra posibilelor riscuri semnificative generate de adoptarea tardiva si punerea in aplicare a strategiilor” sectoriale.

ACHIZITIILE PUBLICE – TRANSPARENTA ESTE PUSA IN PERICOL

Intre conditionalitatile ex-ante neindeplinite de Romania, Comisia Europeana atrage cel mai insistent atentia asupra achizitiilor publice.

„Comisia nu este de acord cu presupusa indeplinire a conditionalitatilor. In ciuda progreselor recente, dar timide, sistemul de achizitii publice necesita in continuare imbunatatiri semnificative pentru a fi considerat eficient„, arata executivul comunitar.

CE reclama mai ales ca Romania are „prevederi legale care incalca” directiva europeana in domeniu si „submineaza in continuare eficienta sistemului de achizitii publice”.

„Transparenta procedurilor de achizitii publice este pusa in pericol de o lipsa de coerenta si consecventa a avizelor emise de diverse institutii. Mecanisme pentru detectarea si prevenirea conflictelor de interese trebuie implementate eficient, indiferent de sursa de finantare„, mai arata Comisia Europeana.

In context, Comisia Europeana cere Guvernului un Plan de actiune pentru conformarea la „conditionalitatile privind achizitiile publice, bazandu-se in primul rand pe recomandarile convenite cu Comisia, care va trebui sa fie puse in aplicare in mod corespunzator si pe scara larga”.

Planul guvernamental va trebui sa contina „masuri concrete care vor fi aplicate pentru a spori coerenta” comunicarii si actiunilor diverselor institutii implicate in procesul achizitiilor publice.

Punctual, Comisia face observatii si asupra altor strategii care trebuia realizate si aprobate de Guvern:

Referitor la Agenda nationala digitala a Romaniei, indeplinirea acestei conditionalitati va fi consemnata „numai atunci cand versiunea finala a Agendei Nationale Digitale va fi finalizata si adoptata”. In plus, Comisia cere Guvernului (Ministerului Societatii Informationale, in speta) sa imbunatateasca proiectul actual, „care ar trebui sa fie modernizat conform observatiilor deja emise de catre serviciile Comisiei” si, in special, in coerenta cu Strategia nationala de specializare inteligenta.
De asemenea, Comisia asteapta finalizarea si adoptarea Planului national pentru retelele de generatia urmatoare (next generation network) in telecomunicatii, pentru a face o evaluare in acest sens.
In privinta suspendarii subventiilor destinate producatorilor de energie regenerabila prin certificatele verzi, Comisia Europeana cere clarificari privind modul in care certificatele suspendate vor fi acordate pana la urma producatorilor de energie din surse regenerabile in cauza. De asemenea, Guvernul trebuie sa clarifice si „scutirea marilor consumatori industriali de la obligatia de a achizitiona certificate verzi pentru o anumita parte a consumului lor de energie electrica”.
In sectorul managementului deseurilor Comisia reclama „calitatea slaba a informatiilor furnizate de autoritatile romane” precum si lipsa unor „instrumente economice eficiente, si anume amanarea aplicarii impozitului asupra depozitelor de deseuri si a lipsei unei transparente si eficiente responsabilitati extinse a producatorului, ori a unui sistem echivalent care sa acopere costurile operationale ale colectarii selective si reciclarii principalelor fluxuri de deseuri”.
O alta conditie neindeplinita de Guvern se refera la Strategia de imbatranire activa, „care este inca in curs de pregatire”. Nici criteriile legate de insertia tinerilor pe piata muncii nu sunt indeplinite, reclama CE.
Alte criterii neindeplinite se refera la strategia pentru combaterea discriminarii de gen si a persoanelor cu dizabilitati, precum si la acordarea ajutorului de stat intr-un climat concurential.

Mai departe, Comisia Europeana face o analiza pe fiecare sector in care Romania trebuie sa se dezvolte, si identifica o serie de deficiente sau lipsuri in draftul oficial al Acordului de parteneriat realizat de Guvernul Ponta. Analiza se refera la toate cele 11 obiective tematice de dezvoltare a Romaniei in jurul carora Guvernul a gandit prioritatile de finantare din fondurile europene 2014-2020.

REFORMA INSTITUTIONALA SI JUDICIARA – DATI-I PRIORITATE

„Avand in vedere importanta si urgenta reformelor administrative si judiciare din Romania” , acestui obiectiv tematic „ar trebui sa i se acorde cea mai mare prioritate si ar trebui sa fie pus in aplicare cat mai curand posibil, pe baza strategiilor aferente privind reforma administratiei publice si cu privire la dezvoltarea sistemului judiciar si a planurilor de actiune corespunzatoare”.

„Finantare adecvata si in timp util ar trebui sa fie pusa la dispozitie pentru programele relevante”, mai afirma CE, referindu-se la obiectivul tematic 11, „Intarirea capacitatii administrative a autoritatilor publice si a stakeholderilor si a unei administratii publice eficiente”.

De asemenea, Comisia Europeana cere Guvernului mai multe informatii referitoare la modul in care a consultat si a inclus in proiectul de Acord de parteneriat propunerile societatii civile.

ACCESUL IMM-URILOR LA FINANTARE

Comisia Europeana critica draftul Guvernului pentru ca „analiza provocarilor la competitivitate inca nu reuseste sa gaseasca radacina unora dintre problemele identificate, cu riscul de a proiecta incorect masurile corectoare adecvate„. Un exemplu este legat de dificultatile firmelor de avea acces la finantare.

De asemenea, Comisia cere ca masurile care sa asigure accesul la finantare pentru IMM-uri sa acopere si aspecte legate de cerere, cum ar fi sprijinirea disponibilitatii la investitii a IMM-urilor.

Lipsesc inca „lectiile invatate din investitiile considerabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in imbunatatirea competitivitatii, respectarea standardelor europene si asistarea procesului de restructurare a fermelor”.

TRANSPORTURILE – BAGATI BANII PRIORITAR IN CORIDOARELE EUROPENE PRINCIPALE

Executivul comunitar cere Guvernului sa dea prioritate finantarii din fonduri europene a sectoarelor de infrastructura incluse in reteaua trans-europeana TEN-T ca fiind principale (TEN-T core).

Aceasta prioritizare trebuie prevazuta clar in viitorul Master Plan General pentru transport, pe care Ministerul Transporturilor trebuie sa-l realizeze pentru ca Romania sa poata atrage fonduri europene in perioada de programare 2014-2020.

„In master planul de transport ar trebui sa fie confirmat faptul ca TEN – T core si coridoarele sale reprezinta un criteriu de prioritizare, cu aceste investitii deja alocate si cu angajamentul de a investi fondurile UE doar in cadrul master planului”, cere Comisia Guvernului, prin observatiile ei.

CADASTRUL – O AFACERE DE 500 DE MILIOANE DE EURO INCA NECLARA

Realizarea cadastrului pe fonduri europene, o investitie evaluata la 500 de milioane de euro, este inca neclara in strategia Guvernului de a cheltui banii europeni in perioada de programare 2014-2020.

„Efectul Fondului European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) legat de cadastru ar trebui sa fie reformulat pentru a reflecta in mod adecvat interventia planificata asa cum este descrisa in sectiunea 1.1., unde FEDR este prevazut sa sprijine acoperirea si eficienta sistemului de inregistrare (a terenurilor -n.r.), in scopul de a elimina blocajele actuale in implementarea investitiilor si proiectelor, neavand scopul de a depasi obstacolele din calea consolidarii exploatatiilor agricole generate de litigiile privind proprietatea asupra terenurilor„, arata CE in observatiile la Acordul de parteneriat al Guvernului.

In draftul de Acord de parteneriat transmis de Guvern la Bruxelles pe 1 aprilie 2014, se mentioneaza la rezultatele FEDR reducerea „obstructiei la dezvoltarea si consolidarea holdingurilor agricole ca urmare a disputelor asupra proprietatii terenurilor”.

Miza gestionarii celor 500 de milioane de euro pentru realizarea cadastrului este foarte de importanta. Anul trecut, intr-o forma incipienta de proiect al Acordului de parteneriat, Ministerul Fondurilor Europene prevazuse finantarea cadastrului din Fondul Social European insa a trebuit sa mute obiectivul la Fondul de Dezvoltare Regionala, sub presiunea CE.

Astfel, gestionarea realizarii cadastrului a fost prevazuta in Programul Operational Regional, adica sub controlul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, condus de Liviu Dragnea.

In directia acestei strategii, in martie 2014, Dragnea a preluat in coordonare Autoritatea Nationala de Cadastru (ANCPI), care se afla inainte in subordinea premierului Victor Ponta.

Cei 500 de milioane de euro preconizati pentru realizarea cadastrului au fost o miza de disputa si in fostul Guvern Boc. In 2010, Elena Udrea, care era ministru al Dezvoltarii Regionale, a luat in subordinea sa Cadastrul de la Vasile Blaga, care era ministru al Administratiei si Internelor.

INVESTITIILE EUROPENE IN SPORT CERUTE DE PONTA, INCADRATE GRESIT DE TEODOROVICI

Ministerul Fondurilor Europene a prevazut finantari din fonduri comunitare 2014-2020 si pentru activitatile sportive, dupa cum a cerut premierul Victor Ponta, insa Comisia Europeana arata ca sportul nu a fost incadrat unde ar fi trebuit, in cadrul Acordului de parteneriat propus de Romania.

„Infrastructura sportiva si centre culturale multifunctionale nu pot fi sprijinite in cadrul obiectivului tematic 6, dar ar putea fi luate in considerare in cadrul obiectivului tematic 9, in cazul in care contribuie la atingerea obiectivelor de incluziune sociala„, arata CE in observatiile sale.

Obiectivul tematic 6 se refera la pastrarea si protejarea mediului inconjurator si promovarea eficientei in gestionarea resurselor, in timp ce obiectivul tematic 9 se refera la promovarea incluziunii sociale si combaterii saraciei si discriminarii.

Astfel, MFE a trecut la obiectivul tematic 6 „masurile pentru mediul urban (inclusiv reabilitarea infrastructurii sportive nefolosite si/sau degradate)”.

In 5 februarie 2014, premierul Victor Ponta i-a cerut expres ministrului Fondurilor Europene sa introduca sportul in Acordul de parteneriat pentru finantarea din fonduri comunitare.

„Domnul ministru Teodorovici, trebuie sa puneti (proiectul AP-n.r.) pe site, luni, sa primiti toate observatiile, lasam pana la sfarsitul lunii. O mentiune speciala, o fac public, sa puneti acolo si sportul, la prioritati care trebuie finantate, ca l-ati uitat pe sport – toti zicem ca-l sustinem – dar cred ca putem sa construim un stadion, o sala de sport, ne ajuta mai mult decat multe alte zone unde cheltuim bani”, i-a spus Ponta lui Teodorovici.

COMISIA VREA ASIGURARI CA INTERVENTIA LUI DRAGNEA IN FONDURILE AGRICULTURII NU VA CREA PROBLEME

In schema institutionala pentru absorbtia fondurilor europene 2014-2020, Guvernul a introdus si Ministerul Dezvoltarii Regionale in gestionarea unor fonduri europene de la Ministerul Agriculturii.

Astfel, Ministerul Agriculturii, condus de Daniel Constantin (PC), va gestiona in continuare cele 8 miliarde de euro din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), prin Autoritatea de Management, insa in gestiunea unei parti din acesti bani va interveni, ca organism intermediar, si Ministerul Dezvoltarii, condus de Liviu Dragnea (PC).

Aceasta schema, care da puteri sporite lui Dragnea si autoritatilor locale (si implicit asa-numitilor „baroni locali”), a ridicat rezerve la Bruxelles.

„Comisia ia act de precizarile prevazute de decizia nationala de a stabili Ministerul Dezvoltarii Regionale drept nou Organism Intermediar pentru a oferi sprijin in FEADR pentru infrastructura locala la scara mica in zonele rurale si ca modalitatile detaliate vor fi stabilite intr-un cadru de implementare. Romaniei i se cere sa ofere o asigurare in Acordul de parteneriat cum ca in implementarea acestui sprijin vor fi aplicate conditiile de eligibilitate si targetarea strategica prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala„, se arata in observatiile CE.

De asemenea, Comisia cere Guvernului asigurari ca „selectia proiectelor se va baza pe criteriile stabilite” de catre Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii.

CE REMARCA SI IMBUNATATIRI LA DRAFTUL OFICIAL AL GUVERNULUI

Comisia Europeana remarca de data aceasta si un progres al variantei oficiale de Acord de parteneriat in comparatie cu precedentul proiect transmis la Bruxelles de Ministerul Fondurilor Europene, in octombrie 2013, insa chiar si laudele sunt insotite de observatii corectoare.

„Rezultatele propuse sunt mai bine proiectate in vederea atingerii obiectivelor de politica. Cu toate acestea, formularea lor ar trebui sa reflecte mai bine interventiile din fonduri europene si sa anticipeze viitorii indicatori de rezultat ai programelor in cauza, care ar trebui sa fie cuantificabili si sa poata fi monitorizati„, cer functionarii europeni Guvernului Romaniei.

Anul trecut, Comisia Europeana a transmis succesiv Guvernului observatii critice la documentele de lucru privind Acordul de parteneriat 2014-2020.

Dialogul dintre CE si Guvern va trebui sa continue pana la obtinerea unui draft de Acord de parteneriat care sa poata fi adoptat de Comisia Europeana.

Executivul comunitar a adoptat deja acorduri de parteneriat cu Polonia, Grecia, Germania, Danemarca.

Pentru operationalizarea absorbtiei de fonduri UE, mai este nevoie ca executivul comunitar sa adopte si programele operationale propuse de statele membre.

Avand in vedere stadiul documentelor programatice ale Guvernului roman pentru absorbtia fondurilor comunitare 2014-2020, reprezentantii Comisiei Europene estimeaza ca Romania va fi capabila sa ia primii bani europeni din noua perioada de programare abia de la sfarsitul anului 2014.

„Speram foarte mult sa putem adopta programele operationale inainte de finele anului, deci hai sa spunem la finalul anului 2014 (Romania va putea sa absorba primii bani europeni din noua perioada de programare – n.r.)”, a declarat, intr-un interviu acordat Hotnews, Vittoria Alliata di Villafranca, director in cadrul Directoratului General Politica Regionala (DG REGIO) al Comisiei Europene.

Romania are la dispozitie in perioada de programare 2014-2020 fonduri europene de aproape 40 de miliarde de euro.

Citeste si: