Exclusiv Companii energetice cu probleme: Energia produsă de CE Oltenia ar putea fi subvenționată de stat/ Alt ajutor de stat este negociat cu oficialii europeni pentru CE Hunedoara

Ministerul Energiei a inițiat demersuri pentru începerea consultărilor cu Comisia Europeană în vederea identificării unor mecanisme financiare de tip “contract de diferență” pentru energia produsa de Complexul Energetic Oltenia, necesare acoperirii costurilor de certificate de gaze ale societății, se arată într-un răspuns al Ministerului transmis la solicitarea HotNews.ro. Altfel spus, Complexul Energetic Oltenia ar putea primi un ajutor de stat, dacă va fi de acord și Comisia Europeană, prin intermediul unui mecanism numit care să acopere costurile cu achiziția certificatelor de gaze cu efect de seră. CE Oltenia se află într-o situație dificilă din cauza creșterii de peste trei ori ale prețurilor la certificate. Alte două companii cu probleme sunt Complexul Energetic Hunedoara și Compania Națională a Uraniului. Vezi în text cum vrea statul să țină în viață niște companii aflate în colaps.

Situația complicată a acestor companii a fost discutată recent în cadrul coaliței de guvernare.

• Complexul Energetic Oltenia: Contract de diferență pentru acoperirea costurilor cu certificatele de CO2

Guvernul a aprobat recent un memorandum privind „Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale S. Complexul Energetic Oltenia S.A, în vederea asigurării securităţii alimentării cu energie electrică şi menţinerii capacităţilor energetice pe termen scurt şi mediu, în procesul de tranziţie către decarbonarea sectorului energetic.

La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Energiei spune că profitul Societății Complexul Energetic Oltenia SA, care acoperă un sfert din piața energiei electrice, „a scăzut in primele șase luni ale acestui an, la 35,13 mil. lei, fata de 307 mil. lei cat s-a inregistrat in perioada similara a anului trecut”. Cifra de afaceri netă a fost de 1,41 miliarde lei, cu 3,5% mai mică decât cea din prima parte a anului trecut, când a fost de 1,46 miliarde lei.

Potrivit Ministerului Energiei, motivele care au generat aceasta situatie sunt in principal legate de cresterea spectaculoasa a prețului certificatelor de gaze cu efect de seră, de la cca. 8 euro/certificat, la începutul anului, la peste 25 euro/certificat, în prezent. „Prețul certificatelor de gaze reprezintă la CEO circa 35% din cifra de afaceri a companiei”, mai arată ministerul.

O altă problemă mare a CEO este legată de obligația de conformare a grupurilor energetice la cerințele impuse de ”Decizia de punere în aplicare (UE)2017/1442 a Comisiei Europene din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului”. Aceasta presupune elaborarea unor studii de fezabilitate, din care să reiasă soluțiile tehnice și investiționale, costurile și durata realizării acestor investiții.

„Ministerul Energiei conlucrează îndeaproape cu Operatorul de transport și sistem (CN TEE Transelectrica SA) pentru a evalua impactul asupra siguranței și stabilității Sistemului Energetic Național în cazul diminuării puterii disponibile a Complexului Energetic Oltenia în următorii ani. De asemenea, Ministerul Energiei a inițiat demersuri pentru începerea consultărilor cu Comisia Europeană pentru identificarea unor mecanisme financiare (de tip “contract de diferență” pentru energia produsă de CEO) necesare acoperirii costurilor de certificate de gaze ale societății”, mai precizează Ministerul Energiei.

• Complexul Energetic Hunedoara: Pierderi de peste 3,4 miliarde lei/ Discuții pentru un ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General.

Situația economico-financiară a Societății Complexul Energetic Hunedoara SA (“CEH”) este extrem de dificilă, societatea având pierderi reportate de peste 3,4 mld. lei și pierderi curente de 768,8 milioane lei.

La termenul din data de 20.09.2018, Curtea de Apel Alba Iulia urmează să se pronunțe cu privire la apelul CEH impotriva Hotararii nr. 8/2017 a Tribunalului Hunedoara prin care a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii insolvenței CEH.

„Având în vedere atât rolul pe care cele două termocentrale din cadrul CEH, Paroșeni și Mintia, îl au în cadrul Sistemului Energetic Național, cât și necesitatea păstrării și valorificării poziției strategice de care se bucură termocentrală Mintia din punct de vedere al injecției de putere în zona de nord-vest a țării și ținând cont de efectele procesului de restrângere a activității miniere, Ministerul Energiei a inițiat consultări cu Ministerul Finanțelor Publice și ANAF, Ministerul Mediului, CN TEE Transelectrica SĂ și ANRE, precum și cu autoritățile locale pentru identificarea și implementarea soluții realiste menite să contribuie la menținerea activității de producție energie în Valea Jiului”, informează Ministerul Energiei.

În cursul anului 2018, Ministerul Energiei, a inițiat un act normativ, OUG nr. 26/2018, în baza căruia CEH are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport și sistem (CN TEE Transelectrica SA) la o valoare a puterii electrice de cel puțin 400 MW, în condițiile reglementărilor emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Serviciile de sistem sunt plătite la tarife reglementate de ANRE, astfel că CEH va încasa o anumită sumă lunar pentru serviciile prestate. Aceste masuri se aplică în perioada 15 aprilie 2018-30 iunie 2020.

În plus, au loc consultări cu Consiliul Concurenței și Comisia Europeană pentru accesarea unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General.

Comisia Europeană a anunțat în martie 2018, deschiderea unei investigații formale privind ajutorul individual de stat de salvare acordat în favoarea CEH în anul 2015.Vezi aici mai multe amănunte.

Cu toate acestea, înțelegând complexitatea situației, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru continuarea negocierilor cu partea română în vederea acordării unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General (SIEG), constituind în acest sens un caz distinct, SA.43785-20188/NN, susține Ministerul Energiei.

Potrivit acestuia, partea română fundamentează în prezent documentația pentru SIEG, plecând de la premiza că acesta ar putea fi realizat de două capacități energetice din cadrul CEH, respectiv grupul dc 150 MW de la Termocentrala Paroşeni şi grupul nr. 3 de 235 MW de la Termocentrala Mintia și va putea fi atribuit până la finele anului 2024 când se va finaliza investiția CN TEE Transelectrica SA de închidere a inelului de 400 KV. Activele ce vor contribui la asigurarea acestui SIEG vor beneficia de investiții pentru modernizare tehnică, tehnologică și de mediu.

Ministerul Energiei susține că a demarat și consultări cu investitori din țară dar și din străinătate cu privire la realizarea unei capacități energetice noi, moderne, funcționând pe gaze, în cadrul Sucursalei Electrocentralei Mintia. Această investiție ar conduce la înlocuirea unor capacități de producție învechite, având că materie primă huila, cu altele, mai performanțe, fłexibile și de mai mare putere, pe gaze naturale, ceea ce va contribui in mod esențial la reducerea emisiilor de CO2 și la modernizarea sectorului de producere a energiei electrice.

• Compania Națională a Uraniului: Situație neclară

Compania Nationala a Uraniului SA („CNU”) este singurul producător român şi european de pulbere sintetizabilă de dioxid de uraniu, pentru reactoare de tip CANDU, care este acreditat şi calificat de Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. Bucureşti, la rândul său acreditată de AECL Canada, să producă combustibil nuclear, prin Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti.

Și în cazul CNU, Comisia Europeană a anunțat în luna mai 2018 deschiderea unei investigații privind un ajutor de stat. Vezi aici mai multe amănunte.

În prezent sunt în curs o serie de consultări cu CNU și Consiliul Concurenței pe marginea Planului de restructurare și reorganizare, revizuit, al CNU, în special asupra acelor măsuri financiare, tehnice, investiționale de natură să contribuie la restabilirea viabilității companiei, susține Ministerul Energiei.

Potrivit Ministerului Energiei, prin Legea nr. 193/2018 pentru reglementarea principiilor privind asigurarea strategiei naționale a României referitoare la menținerea ciclului nuclear integral, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă au fost stabilite mecanisme care sa asigure si sa protejeze interesele strategice ale României privind securizarea unui ciclu integrat de fabricație a combustibilului nuclear pentru unitățile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă in scopul asigurării securității şi independenței energetice a României.

„În prezent au loc o serie de consultări în vederea implementării, prin hotărâre a Guvernului, a principiilor prevăzute în actul normativ anterior menționat, dar şi prețul dioxidului de uraniu furnizat de către Compania Națională a Uraniului – S.A. pe teritoriul României, criteriile şi modalitățile concrete de stabilire şi ajustare a prețurilor reglementate, fără a se limita la prețul aferent serviciilor de calificare, depozitare şi procesare a octoxidului de uraniu”, precizează Minsterul Energiei.

Potrivit acestuia, în luna august 2018, CNU a furnizat Comisiei Europene o serie de informații, solicitate de această prin Decizia nr. C(2018) 2668 final privind deschiderea investigației pentru ajutorul de salvare acordat CNU, legat de Planul de restructurare al CNU, revizuit.