EXCLUSIV Sefii a patru banci-mama il avertizeaza pe presedintele Iohannis: Putem analiza actiuni in instante. Mai aveti timp sa preveniti efectele Legii darii in plata

​Sefii a patru banci-mama ale unor banci romanesti cu capital strain i-au transmis presedintelui roman Klaus Iohannis o scrisoare in care ii solicita acestuia sa previna efectele legii darii in plata asupra sistemului bancar, ei avertizand practic Romania ca pot da statul in judecata in instantele romanesti, la curtile de arbitraj internationale si in plan european.

Scrisoarea, obtinuta de HotNews, este semnata de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, banca-mama a BCR, Carlo Vivaldi, Sef al Diviziei Europa Centrala si de Est a Unicredit Group, banca-mama a bancii Unicredit din Romania, Frederic Oudea, presedinte al Federeatiei Europene a Bancilor si CEO al Societe Generale, banca-mama a BRD, precum si de Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank International, banca-mama a Raiffeisen din Romania.

Ca o coincidenta, cei patru sefi de banci mari din Europa i-au trimis scrisoarea presedintelui Iohannis pe 1 decembrie 2015, Ziua Nationala a Romaniei.

Camera Deputatilor – for decizional – adoptase Legea darii in plata pe 25 noiembrie, trimitand-o la presedintele Iohannis, pentru promulgare. Seful statului poate sa promulge legea, sa o retrimita la Parlament pentru reexaminare (o singura data) sau sa o trimita la Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa decida daca actul normativ respecta sau nu Constitutia Romaniei. Legea a fost trimisa la Iohannis in 9 decembrie, iar potrivit Constitutiii presedintele trebuie sa decida asupra promulgarii in 20 de zile de la primire. Tot Constitutia arata ca seful statului poate trimite legea la Curtea Constitutionala inainte de promulgare.

In scrisoare, cei patru sefi de banci-mama ii cer lui Iohannis sa previna ceea ce ei numesc „un real prejudiciu” pe care l-ar aduce legea care ofera posibilitatea celor care au contractat un credit ipotecar pentru achizitionarea unui imobil sa predea bancii proprietatea respectiva si sa scape astfel de restul ratelor de plata.

„In opinia noastra, este inca timp destul pentru a impiedica legea sa provoace un real prejudiciu institutiilor financiare si economiei Romaniei, care ar aparea in mod inevitabil. Suntem increzatori ca Romania va proteja investitorii pe termen lung impotriva unui tratament inechitabil si incorect, care provoca un prejudiciu atat de substantial. Am vrea sa va invitam sa reconsiderati aceasta lege, pentru a evita violarea principiilor fundamentale si constitutionale ale Romaniei, precum si legile europene. Speram sincer ca ingrijorarile noastre vor fi auzite si abordate adecvat” – i-au transmis cei patru sefi de banci lui Iohannis.

In plus, semnatarii scrisorii l-au avertizat pe presedintele Romaniei ca ar putea sa analizeze ei „actiuni legale” in instantele din Romania, la curti de arbitraj internationale si la nivel european.

„Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasi urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel bilateral (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european. Cu respect, v-am ruga sa luati in considerare opinia noastra, iar noi ramanem la dispozitia Dumneavoastra pentru orice consultari si discutii” – i-au scris liderii bancilor-mama lui Klaus Iohannis.

Ce reproseaza bancile-mama Legii darii in plata, in scrisoarea catre Iohannis:

• „Vrem sa va atragem atentia asupra mediului de operare plin de provocari, pe care il intampinam acum in Romania. Ne referim la Legea privind datio in solutum (darea in plata, in limba latina – n.r.) a activelor imobiliare, pentru lichidarea obligatiilor asumate in cadrul imprumuturilor si prevederea posibilitatii ca o persoana care se imprumutase de la o banca sa cedeze bancii proprietatea ipotecata.
• Este mai mult decat probabil ca o astfel de interferenta in contractele comerciale private, deja existente, sa conduca, in mod particular, la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor. Consideram ca violarea acestor principii de drept ridica si o ingrijorare serioasa asupra constitutionalitatii legii.
• Potrivit estimarilor preliminare ale Bancii Nationale a Romaniei, legea ar avea impact in dauna  sistemului bancar, cu potentiale pierderi de ordinul miliardelor de euro.
• Initiativa este lipsita de orice criteriu economic si social, nefiind menita sa ofere ajutor cetatenilor in dificultate, ci este aplicabila oricarui acord de ipoteca, fara a lua in considerare valoarea initiala a proprietatii, capacitatea efectiva de venit a debitorului si nici tipul de activ imobiliar in cauza.
• Legea ameninta si piata creditelor imobiliare, restrictionand drastic, drept consecinta, accesul la finantare, cu impact asupra dezvoltatorilor imobiliari si a sectorului de constructii.
• In mod clar, (legea – n.r.) nu ia in calcul efectele pe termen mediu si lung asupra capacitatii de crestere economica a tarii, asupra capacitatii bancilor locale de a sustine economia reala si, prin urmare, si mai important, nu ia in considerare impactele negative asupra poporului roman.
• Legea a fost prezentata drept o transpunere in legislatia nationala a Directivei Europene nr. 2014/17/EU privind contractele de credit pentru consumatori legate de proprietatea rezidentiala imobila. Intelegand ca Statele Membre UE nu vor impiedica partile sa convina in mod expres asupra schemei darii in plata, este clar aratat ca aceasta solutie trebuie sa fie rezultatul intelegerii reciproce dintre parti, ci nu al unui acord impus unilateral de catre debitor. Mai mult, legea (darii in plata – n.r.) contravine articolului 43 din Directiva, care stabileste ca Directiva nu se va aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016″.

Mai departe, sefii celor patru banci-mama din strainatate atrag atentia ca masurile unilaterale aplicate creditelor existente ar putea „creste ingrijorarile investitorilor straini si locali” privind fiabilitatea sistemului legal romanesc.

Astfel, ar fi puse in pericol „credibilitatea Romaniei ca partener de afaceri functional si de incredere” si „capacitatea sectorului financiar de a sustine investitiile strategice intr-o tara in care bancile au jucat un rol-cheie in dezvoltarea ei economica”, sustin bancherii.

„Securitatea econonomica, promisiunea unei tari mai bune, perspectiva unui pact pentru prosperitate sunt ceva care s-a construit in ani intregi, dar care poate fi sfarmat intr-o clipa. Depturile pe proprietate, institutia contractului si alocarea resurselor bazata pe piata sunt principiile de baza pe care este construita dezvoltarea pe termen lung a unei tari” – atrag atentia sefii de banci.

De asemenea, ei subliniaza ca bancile si-au construit capitaluri-tampon si au pastrat banii deponentilor in siguranta, in perioada de criza economica.

„Nici un singur leu din banii deponentilor romani nu a fost pus in pericol. Nu a fost nevoie de nici un singur leu din taxele platite de contribuabilii romani. In schimb, actionarii bancilor locale si-au capitalizat subsidiarele cu aproape 2 miliarde de euro” – sustin bancherii in scrisoarea trimisa lui Iohannis.

• Cum functioneaza legea care i-a infuriat pe bancheri

Legea darii in plata a fost adoptata in 25 noiembrie de Camera Deputailor, ca for decizional. Proiectul a fost initiat de deputatul PNL Daniel Zamfir, la text lucrand si avocatul Gheorghe Piperea. Alti 139 de deputati si senatori de la toate partidele si-au pus semnatura pe proiect, ca initiatori.

Pe scurt, legea darii in plata ofera posibilitatea unei persoane care s-a imprumutat la banca sa cedeze bancii imobilul care fusese ipotecat. Astfel, debitorul scapa de datorie, chiar daca banca nu mai reuseste sa-si recupreze banii imprumutati prin vanzarea imobilului in cauza.

Prin contrast, in prezent (pana la intrarea in vigoare a legii darii in plata), exista persoane care au luat credit ipotecar pentru o locuinta in timpul boom-ului imobiliar. Astfel, un client care in anul 2008 si-a cumparat, cu credit ipotecar de 70.000 de euro, un apartament pe care a platit 80.000 de euro, daca acum nu mai poate plati ratele, banca ii ia apartamentul si pastreaza banii achitati pana in prezent de client.

Mai departe, banca vinde la licitatie apartamentul in cauza, insa acum, dupa prabusirea pietei imobiliare, presupunem ca nu mai poate scoate pe el mai mult de 30.000 – 40.000 de euro. Astfel, pentru restul de bani pana la cei 70.000 de euro imprumutati, clientul ramane in continuare dator la banca.

Prin legea darii in plata, banca nu va mai putea sa se indrepte decat asupra bunului ipotecat, ci nu si catre alte proprietati, venituri actuale si viitoare ale clientului.

Reprezentantii bancilor comerciale din Romania si ai BNR s-au plans ca legea nu limiteaza aceste facilitati doar la debitorii care au o situatie materiala precara si risca sa fie scosi in strada si sa ramana mai departe datori la banci. De asemenea, ei au reprosat si ca legea nu limiteaza facilitatea la un singur imobil si nici nu plafoneaza suma in cauza. Astfel, sustin bancherii, si oamenii bogati care si-au cumparat vile sau care au vrut sa faca speculatii imobiliare pot sa beneficieze de legea darii in plata.