Expertă germană în finanțe, despre încercarea de izolare economică în contextul crizei Coronavirus: „Să spun că fac un zid și atunci virusul nu va pătrunde, este complet scandalos”

Pe lângă dramaticele efecte asupra sănătății și vieții oamenilor, criza Coronavirusului lovește în temelia unor întregi sectoare de activitate, restructurând, pe alocuri, chiar și modul de gândire antreprenorial. O serie de specialiști și decidenți din sistemul economico-financiar caută și încearcă să ofere soluții. Ce intenții are președintele Băncii Europene de Investiții, ce vrea să producă Elon Musk, cum analizează situația fosta manageră a Lufthansa, acum membră în consiliile de supraveghere ale BMW, Deutsche Post și Johnsons Control International?

• Sume uriașe de la BEI

Președintele Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Institutului pentru Politici Europene, Werner Hoyer, vrea să ajute companiile mici și mijlocii în câteva zile, altfel „consecințele crizei Coronavirusului vor fi grave”. BEI ar putea mobiliza sume uriașe, a declarat el, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Situația este alarmantă. Companiile mici și mijlocii constituie coloana vertebrală a economiei europene. Multe dintre ele au ajuns într-o situație financiară disperată, într-un timp foarte scurt și fără nicio vină a lor, din cauza șocului Corona. Au nevoie de ajutor și acesta nu peste cinci săptămâni, ci chiar în următoarele zile. Până acum, din păcate, nu am avut impresia că toată lumea din politica europeană si-a dat seama suficient, de acest lucru”, a explicat Hoyer, care este si membru al partidului liberal din Germania (FDP).

• Ventilatoare în loc de mașini

Și în industria auto germană, coloana vertebrală a economiei, deoarece antrenează și un întreg lanț de furnizori, situația este nedorit de „liniștită”, deoarece benzile de producție s-au oprit, pentru a limita diseminarea virusului. Însă acum și aceste companii vor să acționeze.

Producătorii auto din SUA le-o iau inainte și unii își oferă ajutorul în producerea de dispozitive medicale. Șeful Tesla, Elon Musk, a scris un tweet: „Vom produce ventilatoare, dacă e nevoie”.

Cele mai mari companii auto americane, General Motors (GM), Ford și Fiat Chrysler, au oprit producția în Statele Unite, Canada și Mexic. Companiile au convenit asupra acestui lucru cu sindicatul United Auto Workers (UAW). Decizia vine după ce angajații din ambele companii au fost infectați cu virusul Corona. 150.000 de angajați sunt afectați.

Oprirea producției este programată inițial pana in 30 martie, fabricile trebuind sa fie dezinfectate complet, în acest timp. „Siguranța angajaților este primordială”, a subliniat CEO-ul GM, Mary Barra. În numele Ford, șeful zonal pentru America de Nord, Kumar Galhotra, a vorbit despre „vremuri fără precedent”.

• Criza văzută din aer

Nu doar „pe pământ” sunt traficul și producția afectate de criza Corona, ci și „în aer”. Fostul CFO (Chief Financial Officer) al Lufthansa, Simone Menne, dă răspunsuri la întrebarea „Cum pot întreprinderile să-și gestioneze banii în criza Corona?”. Ea arată unde se ivesc acum noi oportunități. Menne este membră în Consiliile de supraveghere ale BMW, Deutsche Post și al conglomeratului american Johnson Controls International, avand mulți ani de experiență ca manager financiar la cea mai mare companie aeriană germană.

Deși ea este familiarizată cu diverse scenarii de criză, situația actuală cu virusul Corona, care se răspândește tot mai mult, nu este normală nici pentru ea. „O astfel de situație nu ar fi putut fi prevăzută”, spune Menne într-un interviu pentru Handelsblatt.

Menne vede probleme pentru companii nu numai în întreruperea producției, ci și în contextul incert: nimeni nu știe „ce piață se va prăbuși prima, cât de puternică și pentru cât timp”. Totodată, ei i se pare inacceptabil ca firmele sa plătească acționarilor dividende „grase”, cerând și ajutor guvernamental.

• Egoisme de criză

Neprevăzuta criză actuală începe să demonstreze cât de puțin globală este gândirea politicienilor și a guvernelor, atunci când realitatea contrazice cadrul declarativ. State întregi, din Asia, Americi, dar și din Europa „unită”, și-au închis granițele, încercând să limiteze răspândirea comunitară a virusului. În Germania, delimitări și nesincronizari se petrec chiar și la nivel de structura federală.

Bavaria, condusă de creștin-socialul Markus Söder, ia măsuri extreme și, după cum s-a consemnat în presă germană, nu toate discutate și agreate explicit la Berlin. Să fie criza Corona și o rampă de lansare în cursa pentru cancelar al Germaniei, din 2021, când Angela Merkel își va fi sfârșit mandatul, sau chiar o provocare în accelerarea unui proces electoral? E greu de spus.

În ciuda unor politici gen „America first” sau „Bayern über alles” – care pun interese și priorități naționale și regionale pe primul plan, încercând o reconfigurare a centrelor de putere, inclusiv financiar-economice -, există opinii care nu susțin, în criticele momente actuale, o radicală ruptură cu modul de a gândi valabil până nu demult.

Finanțista Menne, de exemplu, este de părere că „Nu vom rezolva probleme precum migrația, schimbările climatice și răspândirea virusului Corona, dacă nu ne asociem eforturile”.

• Nimeni nu știe ce piață se va prăbuși în continuare

În urma unei experiențe de 27 de ani la vârful finanțelor unei mari companii, fiind practic prima CFO a unui concern german listat la DAX, Simone Menne vorbește despre crizele prin care s-a mai trecut: atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, pandemia SARS din 2002-2003 (tot legată de un sindrom grav al căilor respiratorii, ca și Covid-19), criza financiară din 2008-2009.

„La Lufthansa, am avut întotdeauna sub observație pandemiile, care se află pe harta riscurilor fiecărei companii cu o planificare serioasă. Dar ceea ce apare acum în criza Corona, în această dimensiune masivă, nu poate fi prevăzut. După atacurile teroriste din Statele Unite, au trecut trei luni, când practic nimic nu a funcționat. Acum se pare că ar putea dura mult mai mult până la redresarea economiei”.

„Nicio companie nu se așteaptă la o întrerupere a activității timp de doisprezece luni. Problema este că, în prezent, nimeni nu știe ce piață se va prăbuși, cât de puternic și pentru cât timp. Dacă se poate anticipa că va fi lovit fiecare continent timp de două-trei luni la rând, iar apoi va fi din nou bine, se poate planifica. Nu în această situație complexă”.

• Planificarea producției și a lichidităților

Fiecare companie adoptă o abordare pentru cazurile cele mai grave. Asta înseamnă că, în funcție de industrie, se calculează un anumit număr de luni fără un ban din vânzări și fără noi împrumuturi. Companiile aeriene trebuie să-și planifice finanțele cu atenție, deoarece acestea sunt deosebit de sensibile la influențe externe, cum ar fi atacuri teroriste, războaie sau boli.

În alte industrii, cum ar fi industria auto, unde obiectivul principal este menținerea producției, ruperea lanțului de aprovizionare poate fi, de asemenea, o problemă, dacă lipsesc piese de schimb sau angajați.

Fukushima a fost un astfel de caz, cand lipseau anumite șuruburi din Japonia. Acest lucru a arătat că nu trebuie să se depindă niciodată de un singur furnizor și că este nevoie de „un tampon de producție” astfel încât, indiferent de ce se întâmplă, producția să poată continua pentru un anumit timp.

• Consumatori speriați

Chiar dacă producția continuă, o altă problemă care se ridică în contextul unei crize economice, este lipsa de cerere, consumatorii fiind „speriați”. Aceștia fac stocuri de hârtie igienică și paste făinoase, dar nu cumpără mașini și nici alte produse de uz îndelungat.

Dacă starea de spirit continuă, programele guvernului federal cu ajutorul nelimitat de lichiditate, care s-a decis acum, nu vor fi suficiente. Atunci e nevoie de un adevărat program de stimulare economică, pentru a crește vânzările. Mai presus de toate, este nevoie de măsuri nebirocratice și cu acțiune rapidă. În caz contrar, lichiditatea dispare văzând cu ochii.

Iar pentru a-și asigura lichiditatea, și companiile pot face ceva: întâi, să discute cu toți furnizorii și să renegocieze termenele de plată – de exemplu, la trei luni. Apoi, se impun costuri mai mici, adică oprirea cheltuielilor care nu sunt neapărat necesare, înghețarea angajărilor, reducerea producției la eficiență absolută, sau chiar închiderea ei temporară.

• Dividende amânate

Desigur ca aceste măsuri îi afectează, în primul rând, pe angajați. De aceea, Menne consideră că este necesar ca „o ședință extraordinară a consiliului de supraveghere să fie convocată cu puțin timp înainte de adunarea generală și ar trebui să aibă loc o discuție, în ce măsură compania își mai poate permite dividendele convenite pentru 2019”.

Trebuie chiar avut în vedere, dacă plata dividendelor ar duce compania la o reducere a lichidității sau chiar la faliment. „Nicio companie nu poate distribui un dividend opulent și, în același timp, să solicite ajutor de stat. Nu merge împreună. Nu poți explica asta nimănui”, precizează Simone Menne.

Și totuși, o criză precum pandemia cu virusul Corona, oricât de dificilă ar fi aceasta, ar putea fi o oportunitate pentru companii, de a ieși din structurile vechi și scumpe, de a-și lua adio de la anumite procese lente, de a învăța din nou, de a lua decizii pragmatice si creative.

• Reîntoarcere la „statul mic”?

În ce priveste renunțarea la globalizare, eventuala fabricare de produse și componente importante doar pe teritoriul național, sau cel puțin în Europa, experta germana este de parere că „o companie ar trebui să se asigure că producția nu este concentrată într-o singură țară și că nu poate fi astfel șantajată”. „Dacă am produce din nou totul în Germania sau în Europa, atunci ne reîntoarcem în <>. O astfel de gândire ar întoarce lumea înapoi. Asta nu are sens și nu este de actualitate”.

„Vaccinurile sunt cel mai bun exemplu: globalizarea ajută. În Germania, de exemplu, am reușit să căutăm un vaccin pe baza ADN-ului persoanelor care suferă din China, cu mult înainte ca virusul să se răspândească la noi. Avem nevoie de cei mai buni medici și oameni de știință din întreaga lume, pentru a găsi ceva care să poată combate această nouă boală, cât mai repede posibil. Acum, să spun că fac un zid si atunci virusul nu va pătrunde, este complet scandalos – este o reacție irațională și foarte emoțională”.