Exploziva fasaiala

„Nobody believes the official spokesman… but everybody trusts an unidentified source.”

Se incheie o saptamana furtunoasa. Usor, usor, se fasaie toata treaba cu SATI si spamul, , scrie Dragos Manac, pe blogul lui. Am facut o analiza, am spus unele lucruri neplacute, iar rezultatele au aparut:

• a explodat toata lumea, dovada ca exista o tensiune interna foarte mare
• am aflat ca de fapt nu tag spammingul e noul spam, ci link building (multumesc Bobby Voicu)
• am aflat ca si eu sunt intr-o tabara, care s-a aliat cu alte tabere, ca sa distruga „cea mai buna” tabara (o gramada de tabere, eh?)
• pentru eternii mei comentatori critici fara nume sau link am ramas un infect (ce oameni speciali!)
• am invatat despre orgoliile din presa scrisa si online, care sunt mult mai puternice decat cele din publicitate

Ieri am revazut un vechi prieten, care o perioada mi-a fost si profesor. E genul de om atat de citit care, chiar si atunci cand incearca sa dumb down pentru o discutie cu mine, reuseste sa ma invete cateva cuvinte noi :). Discutam despre guru, invatatori, intelepti, modele si audienta lor. Rumegand informatia am ajuns la concluzia ca nu trebuie sa fii genial pentru a impartasi cunoastere. E suficient sa stii cateva lucruri in plus, sa ajungi la informatie (prin exercitiu, experienta, ponturi etc.) si sa stii sa o prezinti – ca sa poti fi o sursa utila pentru audienta, ca sa-i poti invata ceva pe cei din jur.

Continutul util poate insemna o analiza impartiala sau o compilatie de informatii. Cand vine vorba de stiri, eu nu ma dau in vant dupa parerea jurnalistilor. Imi plac stirile seci, eventual din multiple surse, alaturi de analize facute de oameni in care am incredere. Increderea mi-o formez comparandu-mi concluziile asupra unor stiri sau intamplari cu ale lor. Daca mi se pare ca ma lumineaza cumva, in mod repetat, o anumita persoana, ajung sa-i acord incredere. De la genul asta de oameni, identificabili, marcanti, vreau pareri. Le vreau delimitate si clare. In stiri nu vreau pareri, doar informatie simpla.

Oamenii care fac niste analize sau prezentari intr-un domeniu pe care-l stapanesc sunt cei care te invata ceva pana la urma, reusind sa-ti puna mintea la contributie (conform cliseului). Nu au nevoie de expunere. Dar, daca ai expunere, in loc sa prezinti o informatie filtrata si atent preparata, e mai simplu sa prezinti o informatie gata mestecata, care include opinii si alte enzime personale. Dar se poate merge si mai departe, ajungand unde suntem in mare acum, la nivelul la care informatia este prezentata cel mai simplu: pre-digerata (de unde simplitatea in adoptare si mirosul asociat, uneori).

Imi justific mediocritatea spunand ca sunt lucruri simple pe care le stiu si le pot impartasi. Exista oameni care s-ar putea sa beneficieze de pe urma materialelor mele. Evident, sunt o multime de oameni care stiu si fac mai bine, care zambesc de sus cand ma citesc sau ma aud. Nicio tragedie, am in continuare o contributie pentru cativa, deci aduc un mic plus la sfarsitul zilei, chiar si cand sunt chior in tara orbilor.

Cat despre impartialitate, lumea e plina de neprihaniti cu acte in regula, care te judeca si te executa in cateva milisecunde. Chiar si cei fara acte in regula, dovediti in timp, iti spun ca nu esti mai breaz, ba chiar esti mai rau, venind cu un sir lung de argumente sau simple injuraturi. Eu nu sunt sfant. Nici nu ma vreau a fi sfant. Cred insa ca sunt suficient de dezghetat la minte sa pot fi obiectiv cand spun unele lucruri. Daca stiu ca nu pot fi obiectiv, prefer sa nu le spun. De asta ii ascult si ii admir pe unii oameni pe care toti ii vad manjiti doar pentru ca lucreaza intr-un anumit loc sau pentru ca sustin o cauza diferita.

O concluzie valoroasa la care am ajuns zilele astea e ca ar trebui sa aplic teoria conform careia trebuie sa spui un lucru o singura data si sa mergi mai departe. N-are sens sa te chinui sa ii faci pe toti sa priceapa sau sa-i impaci pe toti, cata vreme unii sunt caposi, altii opaci, altii rau intentionati, iar altii au o agenda sau se stiu superiori. De obicei ma agit foarte tare in situatii de acest gen. N-ar trebui. Sunt unii carora le pasa de banii lor sau ai companiei. Altora nu. Sunt unii care tin la o investitie si altii care cred ca stiu ei mai bine. Trebuie sau pot sa oblig oamenii sa ia o decizie buna (in opinia mea)? Niciodata. Asa ca o sa ma rezum la a spune unele lucruri si a merge mai departe, indiferent de isteriile din jur.

Revenind la subiectul concurentei neloiale online si al impactului ei in advertising, sunt convins ca subiectul se va fasai in maxim 2 zile. BRAT a inceput o campanie de imagine. E fix ceea ce au nevoie clientii de publicitate in perioada asta. Plus, da o nota de credibilitate businessului online. Sau NU. Transparenta? Ce gluma buna. Transparenta exista, doar ca s-au mai trezit niste frustrati sa comenteze, in frunte cu mine. Totusi, aderand la concluzia de mai sus, nu are de ce sa-mi mai pese. Vom merge inainte, schimband nimic si spoind totul cu traditionalul si beneficul Sunteti toti niste hoti, iar ala e vandut.

Nu voi mai aborda subiectul acesta o vreme, deoarece sunt foarte satul de el. Va las sa va delectati cu problema audientei in Franta, unde lucrurile sunt deja la un alt nivel. (Multumesc Viorel Anghel / Quebec).

Citeste si Dreptul la replica – Dragos Stanca si comenteaza pe www.manac.ro.