Expoziție de artă veche românească și antichități, la București De la Grecia Antică … la Maramureșul istoric

Publicul bucureștean are ocazia întâlnirii, în săptămâna 4 – 8 decembrie, cu o expoziție concentrată pe piese de artă veche românească, care reflectă bogăția culturii balcanice de sfârșit de ev mediu de la Nord de Dunăre: sunt expuse atât obiecte de colecție specifice spațiului tradițional românesc, de influență religioasă sau populară, dar și piese de ceramică antică din arealul nostru, pe rând elenistic și roman, dar și al Orientului Apropiat. Toate obiectele fac parte din Mica Licitație de Artă Veche Românească și Antichități, programată pentru ziua de vineri, 8 decembrie 2023, ora 12:00, exclusiv pe platforma Artmark LIVE.

Una dintre piesele centrale ale expoziției, de altfel având și cel mai ridicat preț de pornire (9.000 euro – însă mult sub valoarea sa într-o licitație internațională de profil), este un excepțional ulcior de vin, datat cca. 325-310 î.e.n., din perioada clasică a ceramicii grecești pictate cu scene mitologice. Piesa muzeală este atribuită unui artist cunoscut (așa-numitul „pictor de sakkos alb”, având lucrări expuse în multe muzee de antichități din Europa și SUA); lucrând într-una dintre coloniile grecești din regiunea Apulia din sudul Italiei (probabil la Canosa), prolificul pictor de sakkos alb este recunoscut în istorie pentru stilul său bogat-decorativ. El este identificat prin recognoscibilele trăsături stilistice ale pieselor sale, care includ figurile feminine ce poartă sakkos alb – un accesoriu de păr ce acoperă scalpul în întregime, sub forma unui sac, realizat din diverse materiale, cum ar fi mătasea sau lâna.

Piesa aflată în expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, având un nivel excepțional de măiestrie, este realizată din ceramică bej-roșcată și o reprezintă pe zeița victoriei, Nike, conducând carul cu cei patru cai ai zeilor mitologiei grecești (cunoscuți ca Hippoi Athanatoi).

Între cele mai vechi piese ale expoziției, în bună stare de conservare, se distinge selecția de ceramică antică: o statuetă votivă din teracotă, reprezentându-l pe zeul Dionysos, Grecia, (perioada elenistică, sec. IV-I î.e.n.), un vas micenian, decorat cu elemente geometrice (sec. XII-XI î.e.n.), dar și un vas de băut din vechiul Iran (cca. 1200-1000 î.e.n.) și o veche pixidă elenistică, decorată cu o reprezentare simbolică a Afroditei-Lebădă (datând din sec. III î.e.n.).

Pentru cei în căutarea unor aranjamente de decor interior vechi ori tradițional, expoziția licitației prezintă piese de mobilier de lemn de tei, sculptat, în stil Neo-Brâncovenesc. Una dintre cele mai masive piese ale expoziției este o vitrină Neo-Românească, din lemn sculptat, decorată cu rozete solare. Pentru piesele de artă decorativă Neo-Românească, prețurile de pornire variază între 50 și 500 de euro. Între cele mai râvnite piese, se numără șase lăzi de zestre, culese din zone precum Sibiu, Banat și Gorj. O piesă rară, de colecție, este lada de zestre săsească, incluzând sertar, din Sibiu, inscripționată cu numele miresei și datată 1872, ce a ajuns la prețul curent de 700 de euro.

Din selecția vestimentară, se remarcă un superb ansamblu vestimentar cu valoare muzeală, din Ținutul Pădurenilor, Hunedoara, format din: cămașă cu poale din cânepă, decorată cu pomul vieții, set de oprege, ceapșă, traistă și bete, cca. 1910. În completare, din aceeași perioadă istorică, expoziția prezintă și un ansamblu vestimentar de mireasă, cu valoare muzeală, de data aceasta provenind din Șicula, Arad, format din spăcel, poale decorate cu motive geometrice, floarea vieții și porumbei, din cânepă. Un alt lot cu valoare muzeală, din zona Mehedinți, este ansamblul alcătuit din cămașă cu poale de mireasă, decorată cu broderie spartă, vâlnic din lână cu fir metalic și catifea, tulpan. În fața publicului este adus și un impresionant ansamblu săsesc ,,de post”, format din trei piese: ie, fotă, sorț și funde, datat 1954. În expoziție, își face apariția și un cojoc săsesc din piele și blană, cu bogat decor floral, brodat cu inițialele proprietarului, datat 1904. Costumele populare sunt completate de o selecție de covoare oltenești, basarabene și turcești, cu prețuri între 250 și 400 de euro.

Mult prețuit în această licitație este și un superb exemplar de salbă de sfârșit de secol XIX. Pe vremuri, „zgarda scumpă” era realizată de mărgele de coral – rare și accesibile numai celor înstăriți, remarcându-se drept simbol al puterii financiare. Salba prezentă în licitație este decorată cu coral mediteraneean și monede, din perioada regalistă, provenind din zona Maramureșului. Din aceeași categorie, face parte și o salbă alcătuită din taleri de argint Maria Theresa și două monede Franz Joseph, și mărgele venețiene din sticlă, din zona Transilvaniei, cca. 1920.

Piesele de artă tradițională românească, costumele tradiționale, covoarele, lăzile de zestre, vasele și mobilierul tradițional ori deosebitele podoabe, pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, în zilele de 28 și 29 noiembrie, cât și în perioada 4 – 8 decembrie, în regim gratuit și fără programare prealabilă. Echipa de consultanți de artă stă la dispoziția publicului pentru orice informații suplimentare.

Articol susţinut de A10 by Artmark