Falimentul fondurilor europene in Romania

De ce Romania nu reuseste sa cheltuie decat o mica parte din fondurile structurale si de coeziune? Care sunt cauzele pentru capacitatea redusa de absorbtie sau pentru incompetenta multora dintre angajatii din sistemul de gestionare a acestor fonduri? De ce esueaza multe dintre proiecte? scrie Ciprian Nicolae pe blogul sau.

Din ce am vazut in ultimii 5 ani, concluzionez ca totul se reduce la natura romanilor… anume romanii nu sunt finalizatori! si prea putin implementatori. Romanii sunt, in genere, buni la toate: la politica, la fotbal, la talk-show-uri… dar nu sunt finalizatori.

Ce sunt finalizatorii? Dar implementatorii?

Pentru cine nu a auzit de Belbin si Rolurile in cadrul echipei, ii recomand sa consulte www.belbin.com. Nu trebuie sa luam teoria lui Belbin ca asigurand solutii pentru problema Romaniei in implementarea fondurilor europene nerambursabile. Dar am putea sa analizam modul de gestionare a acestor fonduri din perspectiva nevoii de resurse umane calificate, competente si dornice sa faca performanta.

Astfel, daca verificam cele 9 roluri definite de Belbin pentru munca intr-o echipa, putem descoperi ca romanii care lucreaza in legatura cu fondurile europene nerambursabile sunt: creativi, coordonatori, modelatori, lucratori in echipa, investigatori de resurse, monitori si, mai ales, specialisti.

Dar romanii care se ocupa cu fondurile europene sunt mai putin implementatori si, mai grav, chiar si mai putin finalizatori.

In teoria Lui Belbin, finalizatorii sunt meticulosi, constiinciosi, anxiosi, perfectionisti… iar implementatorii pun ideile in practica si organizeaza munca necesara pentru a atinge obiectivele si obtine rezultatele. Vi se pare ca vorbim despre romani in general? Sau doar despre o mica parte dintre ei?

Despre oamenii care lucreaza cu fondurile europene

Nu ma refer aici doar la cei care lucreaza in ministere sau agentii subordonate, organisme intermediare si alte structuri de stat care gestioneaza fondurile din perspectiva finantatorului.

Ma refer aici si la consultanti, proiectanti si experti in diferite domenii, care participa la realizarea de proiecte sau documentatii de proiecte; care participa la implementarea de proiecte sau care, in diverse stadii verifica proiectele.

Ma refer, de asemenea, si la beneficiari, la conducatorii diverselor organizatii care acceseaza fonduri.

Conteaza castigarea proiectului, semnarea contractului de finantare

Cand am aflat care sunt sumele repartizate Romaniei si disponibile de utilizat din fonduri structurale si de coeziune, respectiv din fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit, am fost cu totii incantati: peste 30 miliarde de Euro. Toata lumea exulta si se bucura de norocul care ne-a lovit. 4-5 miliarde de Euro pe an de cheltuit pentru o economie in curs de dezvoltare este mana cereasca.

Din mai toate zonele politice, administrative, ong-iste si altele au inceput sa-si dea cu parerea creativii, investigatorii de resurse, monitori, specialistii… Nu prea se vedeau implementatorii, care aveau inca de lucru cu fondurile de pre-aderare. Si nimeni nu se gandea la finalizatori.

Din 2007 si pana in prezent putem nota realizari precum:

autoritatile au lansat cu tam-tam diverse linii de finantare, de multe sute de milioane de Euro fiecare, dar inca nu au finalizat vreuna…

consultantii au facut mii de proiecte, dar putine dintre acestea au primit finantare. Si mai putine au fost finalizate cu succes…

beneficiarii au facut demersuri pentru o multime de proiecte, dar putini le-au finalizat cu rezultate utile pentru societate: locuri de munca, crestere economica, valoare adaugata. Ba multi dintre ei au renuntat la proiecte desi castigasera finantarea…

rata de absorbtie pe fondurile structurale si de coeziune la nivel de tara este de circa 5,5%

Cheltuirea fondurilor europene in Romania poate fi asemuita unui iceberg: ne place partea vizibila (treimea de deasupra apei), nu ne place restul… adica munca, piguleala, hartiile… Ne place sa gandim si sa scriem proiecte, dar prea putin sa le ducem la bun sfarsit. Proiectele cu finantare europeana inseamna hartii, inseamna sa faci lucrurile corect, nu functioneaza pe principiul “las’ ca merge asa”. Proiectele cu finantare europeana inseamna, in primul rand, implementare si finalizare.

Imaginea unui sistem in declin

In ultima vreme, o data cu problemele semnalate de Comisia Europeana la POS DRU, un ministru cu portofoliu dar fara putere anunta diverse masuri care vor schimba fata fondurilor europene in Romania. Astfel, printre altele, Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, anunta ca din 2014 bancile ar putea deveni organisme intermediare.

Un exemplu tipic de “hai sa ne gandim la viitor, ca tura asta oricum am pocit-o”. Un alt mod de a zice “ce daca am cheltuit sute de milioane de Euro sa cladim un sistem, sa formam oameni, sa cream proceduri… treaba nu merge, deci sa se ocupe altii”. Un alt mod de a gandi “ce daca bancile sunt si finantatori si dau credite pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene? In cazul lor nu ar mai trebui sa ne gandim la conflicte de interese ori incompatibilitati. Fac parte dintr-un sistem altfel si nu se supun regulilor facute pentru cei multi”.

Aceasta imagine a unui sistem in declin este sustinuta si de alte afirmatii facute in aceasta perioada de ministrul mentionat: “S-a aratat cu degetul spre mine, desi bineinteles ca responsabilitatile nu numai ale mele, ci si ale colegilor din minister sunt practic minime” sau “Nu exclud de acum inainte sa mai apara asemenea accidente, pentru ca problemele sunt multiple si unele pot fi rezolvate, altele sunt foarte greu de rezolvat pentru ca nu ai cum sa corectezi decizii care au fost luate anterior”.

Cu toate ca n-am nimic cu Leonard Orban, nu pot sa remarc faptul ca nu este decat un alt politician, dintre multi altii pe care i-am vazut dupa ’89. Chiar daca a fost comisar european, a ramas cu un narav patentat romanesc: sunt de vina altii…

Cand esti „impotent”, strange latul

Imaginea POS DRU din ultimele saptamani pare a fi una a neputintei. Comisia Europeana a anuntat suspendarea platilor catre Romania, iar autoritatile au reactionat prompt: au schimbat persoana responsabila.

Din perspectiva Autoritatii de Audit, POS DRU are multe lacune, lucru care este evident cu ochiul liber pentru cei care au depus proiecte spre finantare sau care au proiecte in implemenare.

Dar ceea ce se intampla in ultimele saptamani chiar ca ar trebui sa ne puna pa ganduri legat de capacitatea decidentilor de a face lucrurile mai bine. Directia Generala POS DRU a emis comunicate de presa si instructiuni cel putin hilare. Spre exemplu: „Ca o masura anti-frauda, toti beneficiarii trebuie sa declare pe propria raspundere, ca nu au oferit si nu au acordat, direct sau indirect, niciun fel de foloase necuvenite, nici unui functionar public din cadrul AM POSDRU si OIR, in legatura cu depunerea aplicatiilor de proiecte si pentru procesarea cererilor de rambursare”.

Oare conducerea POS DRU se asteapta sa fie si oameni care nu vor da aceasta declaratie si vor admite ca au dat mita? Si daca vor da declaratia ceruta – ca nu au dat mita – se schimba ceva legat de proiectele pentru care s-au facut aranjamente? Rezolva aceasta declaratie problema cu decontarea cererilor de rambursare in 6 sau 9 luni de zile?

In loc se imbunatateasca ceea ce exista, POS DRU cere hartii in plus. Le mai cere beneficiarilor sa declare, pe propria raspundere, ca „grupul tinta incarcat in aplicatia Actionweb este selectat respectand criteriile de eligibilitate stabilite conform ghidului solicitantului… ”. Oare va fi cineva care sa nu declare asta?

In loc de concluzii

Daca aveti proiecte in implementare, incercati sa faceti lucrurile cat mai bine. E usor sa castigi finantare intr-un proiect, e cu mult mai greu sa il duci la bun sfarsit.

Sa lasam autoritatile sa-si faca treaba asa cum stiu ele mai bine enlightened, in timp ce noi sa ne concentram pe implementarea proiectelor. Sa le finalizam si sa le finalizam eficient si eficace.

Romania are nevoie de oameni care sa finalizeze lucrurile incepute, inclusiv proiectele cu fonduri europene.