Felul în care călătorești dintr-un loc în altul se va schimba radical, iar asta și datorită telefonului tău

În urmă cu aproape un an, Google a prezentat o unealtă interesantă și poate utilă pentru aceste vremuri: raportul de mobilitate. Încă e activ și acolo poți vedea unde se deplasează oamenii, ce vizitează mai mult și multe alte detalii despre mobilitate urbană. Acest raport poate fi atât un fapt, cât și cel mai simplu mod de a explica oricui cum se schimbă deja deplasarea prin orașe și, de ce nu, lume.

Raportul Google este util doar în măsura în care poți înțelege la ce pot fi bune, uneori, datele colectate despre ce fac mase mari de oameni. În termeni de IT intră la capitolul „big data”. De așa ceva ține și componenta de cloud de care vorbeam în urmă cu mai bine de-o lună și cum computere superperformante aduc diverse schimbări în viețile noastre. În acel articol spuneam că mașina a devenit mai inteligentă, iar în următorii ani va deveni mai conectată.

În acest sens, în aprilie 2021 la salonul auto din Shanghai, Huawei a anunțat parteneriatul cu producătorul auto SERES. Totodată, a vorbit despre soluția HiCar care îmbunătățește conexiunea între telefon și mașină, astfel încât utilizatorul să aibă acces rapid la aplicații și informații. Mai mult, aplicația poate fi și un hub pentru alte dispozitive inteligente de-acasă, cum ar fi aerul condiționat, camerele video sau sistemul de divertisment.

Cel mai des în transport mașina e în centrul atenției, în special mașina personală. Și miza pentru aceasta e să fie autonomă, adică să ne ia dintr-un punct, să ne lase în altul, iar acest lucru să se întâmple cu cât mai puțină interacțiune din partea noastră. Huawei, de exemplu, plănuiește ca până în 2025 să aibă o astfel de soluție pentru mașini. Totodată, nu ar fi vorba doar de mașini, ci și de drumuri inteligente, după cum sublinia Bloomberg.

Ideea cu transportul inteligent pe șosele e, în linii mari, așa: dacă atât mașina e conectată la internet, alte mașini și la drumul propriu-zis, dar și drumul e împânzit cu senzori, atunci condusul autonom poate deveni realitate. Miza aici nu e, de fapt, să nu mai conducă omul, deși nu-i puțin lucru nici dacă se întâmplă asta, ci ca transportul să fie optimizat. Totuși, e posibil ca acest beneficiu să nu fie vizibil la prima vedere, așa că am căutat alte implementări ale ideii de „transport inteligent” ca să văd ce impact a avut până acum.

Când ne gândim la transport, e vorba atât de oameni, cât și de mărfuri

O bună bucată de vreme, mașinile autonome erau văzute drept cea mai utilă unealtă ca oamenii să scape de stresul cotidian al deplasărilor prin oraș, dar și de stresul condusului susținut timp de câteva ore bune. Oricât de mult i-ar plăcea cuiva să conducă, tot ajunge să simtă oboseala. Astfel, o mașină care se autoconduce ar fi o invenție excelentă, nu? Cu siguranță, dar nu e vorba doar de atât.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, bilanțul anual al deceselor rezultate din accidente rutiere ajunge la circa 1,3 milioane de oameni. Totodată, mai bine de jumătate din aceste victime sunt din rândul celor mai vulnerabili participanți la trafic: pietoni, bicicliști și motocicliști. Când vorbim de transport inteligent de oameni, aici ar fi primul impact: reducerea numărului de victime.

Ce presupune „deșteptarea” traficului? E un mix între inteligență artificială – adică procesarea eficientă și rapidă a unei cantități mari de date, big data – adică datele colectate și relevante pentru transport, cloud computing – adică acele date să poată fi procesate pe infrastructuri superperformante și, deocamdată, doar prin cloud se poate, și conectivitate – iar aici vorbim de 5G, în primul rând.

Strategia Huawei, denumită „Intelligent Traffic Management Solution”, e fundamentată pe trei piloni: Sharp Eyes, Powerful Brain și Simplified O&M. „Ochii” sunt, de fapt, camere capabile să vadă ce-i în oraș și unde sunt probleme, indiferent de vreme și de perioada anului. „Creierul” este, ei bine, cel care analizează toate aceste date colectate de la camere, senzori și vehiculele care compun traficul din orașe și nu numai. Nu în ultimul rând, simplificarea procedurilor de folosire și întreținere ar însemna că produsul nu consumă resurse în excedent, de la oameni care să le verifice până la bani necesari pentru hardware și energie.

Un oraș care ar implementa un astfel de sistem ar putea, de exemplu, să monitorizeze sute de mii de vehicule în doar câteva secunde. Iar asta poate duce la evitarea ambuteiajelor, identificarea rapidă a accidentelor și a locațiilor acestora, dar poate duce și la furnizarea rapidă a soluțiilor.

Independent de traficul de pe străzi, principiile transportului inteligent au fost deja implementate în sistemul de metrou din Shenzhen, pe cele mai noi două linii, în 2020. Despre ce e vorba, deocamdată, e crearea unei infrastructuri digitale, bazate pe cloud, care să gestioneze toate sistemele digitale și să poată furniza un overview asupra traficului de pasageri. Sistemul care a debutat în urmă cu mai puțin de un an poate furniza, rapid, date despre fluxul de pasageri, consumul de energie, starea de funcționare a trenurilor, dar poate și oferi soluții rapide la probleme care se întâmplă în timp real.

Un demers mai aproape de noi e în Austria. Acolo, Austro Control, una dintre cele mai mari organizații europene când vine vorba de control aerian, a actualizat infrastructura prin care poate monitoriza și interacționa cu avioanele care depind de instrucțiunile de la sol. Iar zilnic e vorba de circa 3.500 de zboruri. Totodată, aceleași principii pot fi aplicate și în transportul maritim. Un exemplu în acest sens e ShoreLink. Administrează circa cinci milioane de tone de mărfuri în fiecare an și a apelat la tehnologie ca să își gestioneze mai bine flota și să țină legătura cu navele din larg.

Când vorbim de cifre, în multe dintre țările dezvoltate industria transporturilor reprezintă între 6 și 12% din produsul intern brut. Iar la nivel individual, oamenii petrec circa 8% din timpul lor zilnic deplasându-se dintr-un loc în altul. Fie și doar aceste două direcții dau necesitatea transportului inteligent: să fie mai sigur, cu impact redus asupra mediului, să ducă la o calitate a vieții mai bună și să fie mai productiv și mai eficient.

Deocamdată, transportul „clasic” ne-a dus unde suntem. Și și-a făcut treaba. Doar că felul în care societatea s-a dezvoltat prin tehnologie, iar telefonul e cea mai bună imagine a acestei dezvoltări, arată că se poate și mai mult. Și menționam telefonul la început, că acesta e, în esență, scheletul oricărui sistem inteligent de-acum și din următorii ani: conectat la internet, cu senzori care să-ți spună câteva lucruri despre lumea din jur, cu o cameră foto-video foarte bună, dar și cu capacitatea de-a procesa rapid cantități mari de date.

La nivel mare, când vine vorba de transporturi de pasageri cu avioanele sau de mărfuri pe oceane, te poți aștepta la eficientizare: costuri, timp de livrare și mentenanță etc. Când vine vorba de transport individual, cea mai mare schimbare va fi adusă de această integrare a diverselor tipuri de transport în traseul tău cotidian, de la metrou și autobuze până la mașină și trotinetă electrică. Iar în acest sens drumul inteligent, dotat cu senzori, semaforul care „știe” când să fie verde sau roșu, dar și vehiculul care „comunică” cu toate acestea ar putea, cât de curând, să dea senzația că deplasarea prin oraș nu-i doar o povară.

Articol susținut de Huawei România