Fenomenul care reflectă dispariția din cărți a unor cuvinte precum „râu” sau „floare” și este un pericol pentru generațiile viitoare

Relația omului cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, iar cercetătorii avertizează că în lipsa unor politici și schimbări sociale majore, tendința va continua, arată un studiu publicat în revista Earth, potrivit The Guardian.

Studiul realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, urmărește cu precizie pierderea naturii din viețile oamenilor în ultimii 220 de ani, pe baza datelor privind urbanizarea, dispariția faunei sălbatice și, mai ales, faptul că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura.

Nivelul de conectare cu natura va continua să scadă până la o „extincție a experienței” cu lumea naturală a generațiilor viitoare. Acestea vor continua să piardă contactul cu natura din cauza lipsei acesteia în zonele tot mai urbanizate, arată studiul publicat în revista Earth.

În cercetarea sa, Miles Richardson a identificat un fenomenul pierderii conexiunii cu natura de către oameni reflectă aproape exact dispariția din cărți a unor cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare”. Dispariția cuvintelor naturale din cărți între 1800 și 2020, care a atins un nivel maxim de 60,6% în 1990, potrivit studiului.

Relația cu natura, extrem de importantă pentru sănătatea mintală

„Relația cu natura este acum acceptată ca o cauză fundamentală a crizei de mediu”, a spus Richardson, explicând că această conexiune „este extrem de importantă și pentru propria noastră sănătate mentală”.

Profesorul de la Universitatea din Derby afirmă că „e nevoie de o schimbare radicală dacă vrem ca relația societății cu natura să fie alta”. El mai spune că atunci când a testat în model diferite politici și schimbări în mediul urban, a fost surprins de amploarea schimbărilor necesare pentru a inversa pierderea legăturii cu natura.

Studiul sugerează că, deși o creștere cu 30% a suprafețelor verzi biodiversificate dintr-un oraș poate părea un progres radical, ar putea fi nevoie ca un oraș să fie de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul conexiunii cu natura.

„Copiii sunt fascinați de natură. Nu îi deconectați”

Studiul a arătat că măsurile menite să crească implicarea publicului în lumea naturală nu sunt eficiente pentru a inversa declinul pe termen lung al conectării cu natura. Dar Miles Richardson vine cu o soluție.

„Colaborarea cu familiile și părinții pentru a implica copiii în natură, cu accent pe transmiterea intergenerațională, este esențială. Se vorbește deja mult despre conectarea copiilor cu natura, dar eu prefer să spun: nu-i deconectați. Un nou-născut este la fel astăzi ca în 1800. Copiii sunt fascinați de natură. Este esențial să păstrăm această fascinație pe parcursul copilăriei și școlarizării, alături de înverzirea urbană”, a afirmat el.

Richardson a abordat în cercetarea sa și schimbarea culturală din ultimii ani. El a observat că folosirea cuvintelor legate de natură în cărți este din nou în creștere – declinul a scăzut de la 60,6% în perioada 1800–1990 la 52,4% în prezent.

„Este o conștientizare ecologică reală? Nu știu”, spune el, care puncteză faptul că în ultimele decenii a existat, de asemenea, un interes tot mai mare pentru spiritualitate, iar „acest lucru ar putea reflecta faptul că oamenii încep să se reconecteze cu natura”.

Sursa foto: Dreamstime.com