Feriti-va de iepuras!

De o luna, iepurii au cotropit nu doar Capitala, ci intreaga tara. Oriunde te duci, te impiedici de ei, iar pe toate posturile de televiziune urecheatii topaie intr-o veselie. Unii cu fundite, altii cu oua in labute, care mai de care mai pufosi, mai blinzi, mai draguti, mai parfumati.

Or fi iepurii niste animale dragute, dar ce e prea mult strica. Daca auzi zilnic, de citeva zeci de ori, cum copiii sint sfatuiti de mame sau de bunici grijulii sa fie cuminti, ca de Paste vine iepurasul cu oua de ciocolata, te lasa nervii.

De citiva ani, simbolul Pastelui au devenit iepurasii, desi ei nu au nimic de-a face cu cea mai mare sarbatoare a crestinatatii, Invierea lui Iisus Hristos. Iepurele este un simbol arhaic si precrestin, al zeitei Eostre, iar legenda vine de fapt din Germania, nicidecum din Tara Sfinta. Un iepure magic, Oschter Haws, ii rasplatea pe copiii cuminti cu un cos plin cu oua din ciocolata.

Nu iepurii au topait pe Golgota, mielul este de fapt un simbol pascal, dar in razboiul mediatic a invins urecheatul! Mai nou, cei mici invata povestea acestuia de la gradinita. A devenit o axioma ca de Craciun nu se naste Mintuitorul, ci vine haulind un mos barbos si pune cadouri sub brad. Iar de Paste nicidecum nu invie Hristos, ci apar niste iepuroi draguti care dau oua din ciocolata.

Mai ramine ca de Nasterea Maicii Domnului sa vina papusa Barbie…

Spiritul comercial a invins traditia. Hristos nu mai da bine, nu e un bun agent comercial, pe cind iepurele e o mina de aur. Vinde orice, de la lenjerie intima pina la masini. In plus, iepurele reprezinta fertilitatea, ceea ce nu se poate spune despre Cel care S-a rastignit pentru noi si pentru pacatele noastre.

Desacralizarea a atins atit de mult societatea moderna, incit multi dintre noi, crestini declarati, avem senzatia ca marile sarbatori crestine tin de folclor, de emisiunea „Viata satului” sau „Floarea din gradina”. In noaptea de Paste, bisericile se golesc instantaneu la 12 si 5 minute, dupa ce intr-o imbulzeala cumplita s-a dat Lumina.

De Inviere, mari amatori de un kitsch, romanii se duc cu cele mai ciudate luminari: unii cu adevarate torte, sfesnice, altii cu resturi de la luminari de botez, protejind Lumina Sfinta cu pahare din plastic, borcane sau PET-uri.

Cu cit e flacara mai mare, cu atit mai mindru si mai plin de har calca crestinul… Si fuge repede acasa, ca nu cumva sa se raceasca friptura de miel sau sa vina pe neanuntate iepurele la usa. Am mai bifat o Inviere…

In timp ce Hristos, in bunatatea lui nemarginita, se rastigneste de veacuri, noi nu depasim conditia de iepuri.